{"id":111965,"date":"2024-06-03T13:13:12","date_gmt":"2024-06-03T10:13:12","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=111965"},"modified":"2024-06-03T13:13:56","modified_gmt":"2024-06-03T10:13:56","slug":"au-trecut-5-ani-de-la-vizita-papei-papa-francisc-la-blaj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/au-trecut-5-ani-de-la-vizita-papei-papa-francisc-la-blaj\/","title":{"rendered":"Au trecut 5 ani de la vizita Papei Papa Francisc pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u021bii de la Blaj"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Calea regal\u0103 a sfin\u021beniei: prin credin\u021b\u0103, suferin\u021b\u0103 \u015fi moarte la \u00eenviere \u015fi gloria altarelor<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun: dac\u0103 bobul de gr\u00e2u care cade \u00een p\u0103m\u00e2nt, nu moare, r\u0103m\u00e2ne singur. Dar dac\u0103 moare, aduce rod mult. (Ioan 12,24)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 1999, din catedrala Sf\u00e2ntul Iosif din Bucure\u0219ti, Papa Ioan Paul al II-lea zbura cu g\u00e2ndul la Blaj, s\u0103rut\u00e2nd \u201e\u00een chip spiritual acel p\u0103m\u00e2nt de martiriu\u201d, un p\u0103m\u00e2nt \u00een care fecunditatea credin\u021bei catolice s-a \u00eempletit magistral cu identitatea na\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"> Atunci Papa \u00ee\u0219i exprima recuno\u0219tin\u021ba Bisericii Catolice \u0219i nu doar a ei pentru sacrificiul episcopilor rom\u00e2ni care au oferit \u201em\u0103rturia adev\u0103rului care \u00eei face liberi\u201d pe to\u021bi oamenii de bun\u0103voin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea a \u00eendemnat credincio\u0219ii greco-catolici s\u0103 educe tinerii \u201e\u00een spiritul \u0163elurilor \u00eendr\u0103zne\u0163e, ce se cuvin unor fii de martiri\u201d \u0219i, urm\u00e2nd exemplul \u00eenainta\u0219ilor, s\u0103 fie fideli istoriei \u0219i tradi\u021biei unde catolicitatea \u0219i cultura na\u021bional\u0103 se \u00eembog\u0103\u021besc reciproc, favoriz\u00e2nd \u201edep\u0103\u015firea pericolelor de \u00eenchistare \u015fi \u00eenchidere \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">.\u201d\u201eIubi\u0163i fra\u0163i, lan\u0163urile voastre, lan\u0163urile enoria\u015filor vo\u015ftri constituie gloria, m\u00e2ndria Bisericii: adev\u0103rul v-a f\u0103cut liberi! Au \u00eencercat s\u0103 v\u0103 reduc\u0103 la t\u0103cere libertatea, s\u0103 o sufoce, dar nu au reu\u015fit. Voi a\u0163i r\u0103mas liberi l\u0103untric, chiar dac\u0103 \u00een lan\u0163uri; liberi, chiar dac\u0103 \u00een pl\u00e2nset \u015fi lipsuri; liberi, chiar dac\u0103 toate comunit\u0103\u0163ile voastre erau profanate \u015fi lovite.\u201d (Papa Ioan Paul al II-lea).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen urm\u0103 cu cinci ani Papa Francisc sosea \u00een Rom\u00e2nia, p\u0103\u0219ind pe p\u0103m\u00e2ntul s\u0103rutat de predecesorul s\u0103u, Ioan Paul al II-lea. Era pentru a doua oar\u0103 c\u00e2nd un pap\u0103 vizita aceste meleaguri, \u00eens\u0103 de data aceasta Suveranul Pontif a venit \u00een inima Bisericii Greco-Catolice s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 nu doar biserica lupt\u0103toare, ci \u015fi biserica \u00eenving\u0103toare, s\u0103 pun\u0103 cununa gloriei pe capetele celor care \u201eau rezistat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit.\u201d (Matei 24,13) <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe 2 iunie 2019, \u00een prezen\u021ba a peste 100.000 de persoane, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Francisc a beatificat \u015fi a ridicat la cinstea altarelor pe cei \u015fapte episcopi martiri greco-catolici, care au murit \u00een \u00eenchisorile comuniste, refuz\u00e2nd s\u0103 renun\u021be la credin\u021ba \u015fi religia lor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cenainte de \u00eencheierea Sfintei Liturghii de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii de la Blaj \u015fi de recitarea rug\u0103ciunii antifonului marian Regina Coeli, Papa Francisc omagia Biserica Greco-Catolic\u0103 pentru \u00eentreaga sa m\u0103rturie de credin\u021b\u0103 \u0219i de apostolat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eAici la Blaj, p\u0103m\u00e2nt de martiriu, de libertate \u0219i milostivire, v\u0103 aduc omagiul meu vou\u0103, fii ai Bisericii Greco-Catolice care, de trei secole, da\u021bi m\u0103rturie, cu ardoare apostolic\u0103, despre credin\u021ba voastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201dVenirea Papei Francisc \u00een Rom\u00e2nia \u015fi cu predilec\u021bie pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u021bii, la Blaj, singurul ora\u0219 episcopal din Rom\u00e2nia, a stat sub motto-ul: S\u0103 mergem \u00eempreun\u0103! <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un \u00eendemn la unitate \u015fi reconciliere a Rom\u00e2niei cu propriul s\u0103u trecut \u00eentunecat \u00een care Biserica Greco-Catolic\u0103 a fost principala victim\u0103, persecutat\u0103 \u015fi deposedat\u0103 de un regim opresiv, f\u0103r\u0103 a fi complet reabilitat\u0103 nici m\u0103car ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">P\u0103m\u00e2nt al suferin\u021bei<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"970\" height=\"647\" src=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001679.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-111966\" srcset=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001679.jpg 970w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001679-640x427.jpg 640w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001679-150x100.jpg 150w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001679-768x512.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 970px) 100vw, 970px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u021bii, locul \u00een care s-a afirmat pentru prima dat\u0103 con\u015ftiin\u021ba na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, papa Francisc a f\u0103cut un recurs la memorie, reflect\u00e2nd la povara ideologiei atee sub care regimul comunist a \u00eencercat s\u0103 striveasc\u0103 libertatea \u015fi credin\u021ba comunit\u0103\u021bii greco-catolice. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Suferin\u021ba moral\u0103 cauzat\u0103 de limitarea sau chiar eliminarea capacit\u0103\u021bii de decizie a luat forme agresive ca urmare a \u201eac\u021biunilor bazate pe discreditare, care duceau p\u00e2n\u0103 la expulzarea \u015fi distrugerea aceluia care nu putea s\u0103 se apere \u015fi reduceau la t\u0103cere vocile disonante,\u201d a subliniat papa Francisc.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest purgatoriu terestru, curajul celor \u015fapte episcopi martiri, a c\u0103ror credin\u021b\u0103 nu s-a clintit \u015fi a c\u0103ror iubire nu a sc\u0103zut, \u00een ciuda def\u0103im\u0103rilor \u015fi cruzimii la care au fost supu\u015fi, a fost un model de rezisten\u021b\u0103 \u015fi speran\u021b\u0103 pentru credincio\u015fii catolici care urmau s\u0103 traverseze de\u015fertul ateismului comunist \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie un model pentru genera\u021bia care ast\u0103zi \u00ee\u015fi caut\u0103 repere morale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8222;O turm\u0103 de credincio\u0219i care s-a crescut \u00een tradi\u021bia Blajului nu poate socoti niciodat\u0103 prea mare o jertf\u0103, oric\u00e2t de uria\u0219\u0103, cerut\u0103 de Biseric\u0103 \u0219i de neamul nostru.\u201d (Episcopul martir Vasile Aftenie, la \u00eensc\u0103unarea de la Bucure\u0219ti)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Martiriul Bisericii Rom\u00e2ne Unite se \u00eenscrie \u00eentr-o lupt\u0103 mai lung\u0103 pe care aceasta a dus-o \u00eenc\u0103 din momentul na\u015fterii sale c\u00e2nd \u015fi-a f\u0103cut auzit\u0103 vocea nu doar pentru a-\u015fi semnala prezen\u021ba, ci mai ales pentru a afirma existen\u021ba \u015fi demnitatea na\u021biunii rom\u00e2ne care la acea vreme era doar tolerat\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Biserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 s-a identificat dintotdeauna cu destinul na\u021biunii rom\u00e2ne, fie c\u0103 a fost vorba de p\u0103strarea latinit\u0103\u021bii limbii, a unit\u0103\u021bii de neam sau a p\u0103str\u0103rii fibrei morale sub un regim opresiv.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Calvarul Episcopilor greco-catolici<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Noaptea de 28\/29 octombrie 1948 r\u0103m\u00e2ne \u00een con\u0219tiin\u021ba credincio\u0219ilor greco-catolici drept noaptea arest\u0103rilor, c\u00e2nd Episcopii greco-catolici Ioan Suciu, Valeriu Traian Fren\u021biu, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu, Vasile Aftenie \u0219i Ioan B\u0103lan au fost aresta\u021bi \u0219i du\u0219i mai \u00eent\u00e2i la vila patriarhal\u0103 de la Dragoslavele, unde au fost vizita\u021bi de mai multe ori de Patriarhul ortodox Justinian Marina. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acesta spera ca frigul \u0219i foamea s\u0103-i determine s\u0103 semneze trecerea la ortodoxie. Cur\u00e2nd \u0219i-a dat seama c\u0103 t\u0103ria spiritual\u0103 a acestor episcopi e de nezdruncinat, motiv pentru care i-a declarat unui preot ortodox: \u201ee o chestiune de convingere.\u201d<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"500\" src=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001681.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-111967\" srcset=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001681.jpg 500w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001681-150x150.jpg 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 500px) 100vw, 500px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tit Liviu Chinezu a fost arestat \u00een aceea\u0219i noapte fatidic\u0103 \u0219i dus la m\u0103n\u0103stirea Neam\u021b, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi 25 de preo\u021bi greco-catolici, iar apoi la C\u0103ld\u0103ru\u0219ani, unde au fost adu\u0219i \u0219i episcopii greco-catolici, \u021binu\u021bi p\u00e2n\u0103 atunci la Dragoslavele. Fiind la C\u0103ld\u0103ru\u0219ani, la data de 3 decembrie 1949, a fost consacrat episcop \u00een secret de c\u0103tre ceilal\u021bi episcopi veterani. Cu toat\u0103 precau\u021bia luat\u0103, Securitatea a aflat ce se \u00eent\u00e2mplase, iar din acel moment soarta lui s-a \u00eempletit cu a celorlal\u021bi episcopi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eLeg\u0103turile noastre cu Papa, Episcopul Romei, nu sunt or\u00e2nduiri omene\u0219ti, pe care s\u0103 le putem schimba, ci or\u00e2nduiri dumnezeie\u0219ti, pentru care datori suntem s\u0103 suferim, la nevoie, oc\u0103ri, b\u0103t\u0103i, amenin\u021b\u0103ri, poate temni\u021b\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cie, c\u0103ci asta \u00eenseamn\u0103 a-l pream\u0103ri pe Isus Dumnezeu, \u00eenseamn\u0103 a-i dovedi iubirea nemincinoas\u0103, \u00eenseamn\u0103 a ne chez\u0103\u0219ui de acum \u0219i a ne agonisi, cu o trec\u0103toare suferin\u021b\u0103, o ve\u0219nic\u0103 m\u0103rire, mai presus de orice m\u0103sur\u0103 (2 Cor 4, 17), c\u0103ci durerile ceasului de fa\u021b\u0103 nu pot s\u0103 stea \u00een cump\u0103n\u0103 cu m\u0103rirea ce va s\u0103 se arate pentru noi (Rom 8, 18).\u201d (Scrisoare a episcopilor greco-catolici c\u0103tre credincio\u0219i, 24 iulie 1948)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac\u0103 moartea i-a reunit pe cei \u0219apte episcopi \u00een bucuria Tat\u0103lui Ceresc (cf. Matei 25,23), calvarul prigoanei comuniste l-a parcurs fiecare \u00een felul s\u0103u, cu aceea\u0219i credin\u021b\u0103 statornic\u0103 fa\u021b\u0103 de Biserica Romei \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are a crucii, izvor de har pentru Biseric\u0103 \u0219i neam. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Primul martir al Bisericii Rom\u00e2ne Unite a fost Episcopul Vicar de Bucure\u0219ti, Vasile Aftenie care, realiz\u00e2nd foarte devreme violen\u021ba persecu\u021biei comuniste, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 nun\u021biului la 19 decembrie 1942, \u00eei scria acestuia: \u201edac\u0103 ar fi necesar, voi suferi chiar \u0219i martiriul pentru idealul mare pe care \u00eel are Sf\u00e2ntul Scaun catolic roman.\u201d Anchetat \u0219i supus la torturi de nedescris de c\u0103tre agen\u021bii Securit\u0103\u021bii, dar ferm \u00een credin\u021b\u0103, Episcopul se stingea \u00een noaptea de 10 mai 1950, \u00een beciurile Ministerului de Interne.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac\u0103 moartea i-a reunit pe cei \u0219apte episcopi \u00een bucuria Tat\u0103lui Ceresc (cf. Matei 25,23), calvarul prigoanei comuniste l-a parcurs fiecare \u00een felul s\u0103u, cu aceea\u0219i credin\u021b\u0103 statornic\u0103 fa\u021b\u0103 de Biserica Romei \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are a crucii, izvor de har pentru Biseric\u0103 \u0219i neam. Primul martir al Bisericii Rom\u00e2ne Unite a fost Episcopul Vicar de Bucure\u0219ti, Vasile Aftenie care, realiz\u00e2nd foarte devreme violen\u021ba persecu\u021biei comuniste, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 nun\u021biului la 19 decembrie 1942, \u00eei scria acestuia: \u201edac\u0103 ar fi necesar, voi suferi chiar \u0219i martiriul pentru idealul mare pe care \u00eel are Sf\u00e2ntul Scaun catolic roman.\u201d <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Anchetat \u0219i supus la torturi de nedescris de c\u0103tre agen\u021bii Securit\u0103\u021bii, dar ferm \u00een credin\u021b\u0103, Episcopul se stingea \u00een noaptea de 10 mai 1950, \u00een beciurile Ministerului de Interne.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Credin\u021ba nu este o c\u0103ma\u0219\u0103 pe care s\u0103 o dezbraci seara \u0219i s\u0103 o re\u00eembraci diminea\u021ba. Nu pot nega ceea ce am propov\u0103duit o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103!\u201d (Episcopul martir Vasile Aftenie, r\u0103spunz\u00e2nd prim-ministrului Petru Groza, care l-a invitat s\u0103 \u00ee\u0219i lepede credin\u021ba)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Decanul de v\u00e2rst\u0103 al episcopilor greco-catolici, Valeriu Traian Fren\u021biu, Episcopul de Oradea, s-a remarcat prin simplitate, generozitate \u0219i exigen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cler. Aceea\u0219i fermitate a ar\u0103tat-o c\u00e2nd, la 15 mai 1948, mitropolitul ortodox al Transilvaniei, Nicolae B\u0103lan, adresa o \u201ecald\u0103 chemare p\u0103rinteasc\u0103\u201d pentru \u201erevenirea\u201d greco-catolicilor la ortodoxie. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Arestat la venerabila v\u00e2rst\u0103 de 73 de ani \u0219i bolnav de inim\u0103, a suportat cu demnitate condi\u021biile inumane de deten\u021bie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een data de 11 iulie 1952, la v\u00e2rsta de 77 de ani, a fost chemat la Tat\u0103l. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen memoriile sale, Cardinalul Iuliu Hossu descrie eroismul episcopului care nu s-a pl\u00e2ns niciodat\u0103 de nimic. \u00centrebat dac\u0103 \u00eel doare ceva, acesta r\u0103spundea invariabil: \u201ePentru aceea suntem aici, s\u0103 suferim.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen celula 44 a \u00eenchisorii de la Sighet, la data de 27 iunie 1953, Episcopul Ioan Suciu se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a Tat\u0103lui Ceresc ca \u201eo jertf\u0103 bine primit\u0103 \u0219i pl\u0103cut\u0103\u201d (Filipeni 4,18), dup\u0103 ce \u201ea suferit de foame \u0219i de frig, \u00een acela\u0219i timp fiind torturat\u201e, cum \u00eensu\u0219i Papa Ioan Paul al II-lea afirma la Colosseum, la 7 mai 2000, vorbind despre martirii secolului al XX-lea. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">N\u0103scut la Blaj, Ioan Suciu s-a sim\u021bit chemat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la \u00een\u0103l\u021bimea \u00eenainta\u0219ilor s\u0103i \u0219i, chiar dac\u0103 avea o constitu\u021bie firav\u0103, spiritul s\u0103u era unul viu \u0219i energic, iar personalitatea sa una fascinant\u0103. A fost consacrat episcop la doar 32 de ani, iar \u00een cuv\u00e2ntul rostit cu acest prilej prevestea vremurile ce vor urma: \u201eNu cred c\u0103 aceast\u0103 consacrare a mea ca Episcop e o \u00eentronare, ci cred c\u0103 e o urcare pe cruce.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Episcopul Ioan Suciu a fost un orator des\u0103v\u00e2r\u0219it, un scriitor prolific, un critic fervent al comunismului, motiv pentru care era permanent urm\u0103rit de Securitate. Activitatea sa pastoral\u0103 s-a \u00eendreptat cu predilec\u021bie spre tineri, pentru care a \u021binut nenum\u0103rate predici \u0219i a editat reviste, fapt care i-a atras numele de \u00abEpiscopul tinerilor\u00bb. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen anii \u0219i lunile care au precedat desfiin\u021barea Bisericii Greco-Catolice, predicile sale din Catedrala Blajului au r\u0103sunat \u00een tot Ardealul: \u201eIat\u0103 c\u0103 tr\u0103im acum vers cu vers paginile Evangheliei Vinerii Mari. (\u2026) Lumea se uit\u0103 la noi, la credincio\u0219ii Bisericii Unite. Priveli\u0219te suntem lumii! O, iubi\u021bi credincio\u0219i, s\u0103 nu fim o turm\u0103 de Iuda!\u201d <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Arestat \u0219i torturat, Episcopul Ioan Suciu a murit \u00eenconjurat de fra\u021bii s\u0103i greco-catolici. Trupul s\u0103u a fost dus \u00een Cimitirul S\u0103racilor, aruncat \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103, iar morm\u00e2ntul a fost nivelat, s\u0103 nu i se mai g\u0103seasc\u0103 urma.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8222;Cetatea Bisericii lui Hristos pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc e lovit\u0103 de fiii \u00eentunericului. Dar nu v\u0103 \u00eenfrico\u0219a\u021bi, nu \u015fov\u0103i\u0163i! S\u0103 nu scrie\u021bi pe paginile istoriei cuvintele \u00abla\u0219\u00bb \u0219i \u00abtr\u0103d\u0103tor\u00bb! (\u2026) Eu nu pot crede c\u0103 neamul acesta \u0219i fiii Bisericii lui Hristos \u00eentre rom\u00e2ni s\u0103 formeze un sinistru iarmaroc de tr\u0103d\u0103tori. (\u2026) \u00cen aceste umiliri, \u00een aceste dureri \u0219i batjocuri, amenin\u021b\u0103ri \u0219i lovituri, \u00een aceste r\u0103ni vor fi \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi vr\u0103jma\u0219ii lui Dumnezeu, iar dac\u0103 va fi nevoie, \u00eei vom \u00eeneca \u00een s\u00e2ngele nostru.\u201d (Fragment din scrisoarea pastoral\u0103 a Episcopului Ioan Suciu adresat\u0103 tinerilor greco-catolici \u00een 13 octombrie 1948)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Episcopul Tit Liviu Chinezu a urmat drumul crucii asemeni celorlal\u021bi arhierei greco-catolici. Era o fire blajin\u0103, un om al tr\u0103irii interioare, un catalizator al vie\u021bii intelectuale din Blajul acelor ani. \u00cenc\u0103 din liceu a legat o str\u00e2ns\u0103 prietenie cu viitorul Episcop Ioan Suciu, dou\u0103 personalit\u0103\u021bi foarte diferite, care \u00eens\u0103 au lucrat \u00eempreun\u0103 la cre\u0219terea Bisericii, culmin\u00e2nd cu martiriul. La 30 septembrie 1948, c\u00e2nd persecu\u021bia Bisericii deja \u00eencepuse, p\u0103rintele Chinezu \u00eei scria unei credincioase: \u201e\u0218tim c\u0103 am intrat \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na cea Mare. E vremea s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im din patimile Domnului pentru ca Biserica s\u0103 fie curat\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 prihan\u0103.\u201d\u201e\u00cemi ofer via\u021ba pentru a-l sluji lui Petru cu toat\u0103 deschiderea \u0219i sinceritatea, pentru a sluji unirea profund\u0103 \u00eentre \u00cengerii [Episcopii] no\u0219tri, \u00een vederea marii cuceriri a fra\u021bilor care ne persecut\u0103.\u201d (Episcopul Tit Liviu Chinezu, \u00eentr-un bilet transmis \u00een secret nun\u021biului, dup\u0103 consacrare)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Episcopul Tit Liviu Chinezu a urmat drumul crucii asemeni celorlal\u021bi arhierei greco-catolici. Era o fire blajin\u0103, un om al tr\u0103irii interioare, un catalizator al vie\u021bii intelectuale din Blajul acelor ani. \u00cenc\u0103 din liceu a legat o str\u00e2ns\u0103 prietenie cu viitorul Episcop Ioan Suciu, dou\u0103 personalit\u0103\u021bi foarte diferite, care \u00eens\u0103 au lucrat \u00eempreun\u0103 la cre\u0219terea Bisericii, culmin\u00e2nd cu martiriul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La 30 septembrie 1948, c\u00e2nd persecu\u021bia Bisericii deja \u00eencepuse, p\u0103rintele Chinezu \u00eei scria unei credincioase: \u201e\u0218tim c\u0103 am intrat \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na cea Mare. E vremea s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im din patimile Domnului pentru ca Biserica s\u0103 fie curat\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 prihan\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201e\u00cemi ofer via\u021ba pentru a-l sluji lui Petru cu toat\u0103 deschiderea \u0219i sinceritatea, pentru a sluji unirea profund\u0103 \u00eentre \u00cengerii [Episcopii] no\u0219tri, \u00een vederea marii cuceriri a fra\u021bilor care ne persecut\u0103.\u201d (Episcopul Tit Liviu Chinezu, \u00eentr-un bilet transmis \u00een secret nun\u021biului, dup\u0103 consacrare)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Afl\u00e2nd de consacrarea sa clandestin\u0103, petrecut\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u0219ani, \u00een 25 aprilie 1949, Episcopul Chinezu a fost \u00eencarcerat \u00een regim de exterminare la Penitenciarul din Sighet. Fiind grav bolnav de inim\u0103, dup\u0103 o zi de izolare complet\u0103, \u00een ger, la 15 ianuarie 1955, \u00een celula 62, a trecut la cele ve\u0219nice. A fost aruncat \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103 \u00een Cimitirul S\u0103racilor din Sighet.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un erudit, cu o str\u0103lucit\u0103 cultur\u0103 umanist\u0103, Episcopul Ioan B\u0103lan a fost \u00eencarcerat la Sighet, \u00eentre 1950 \u0219i 1954, \u00een urma refuzului s\u0103u de a trece la ortodoxie. Fiind apoi plasat \u00een domiciliu for\u021bat la m\u0103n\u0103stirea de la Curtea de Arge\u0219, acesta i-a \u00eencurajat pe credincio\u0219ii greco-catolici s\u0103-\u0219i declare public apartenen\u021ba confesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"> Ultimii ani de via\u021b\u0103 i-a petrecut separat de ceilal\u021bi episcopi greco-catolici, fiind permanent supus la presiuni de a renega comuniunea cu urma\u0219ul lui Petru \u00een schimbul tratamentelor medicale de care avea nevoie. A refuzat categoric s\u0103 fac\u0103 orice compromis, fapt care i-a gr\u0103bit moartea, survenit\u0103 la 4 august 1959.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Preafericite, dac\u0103 noi, Episcopii greco-catolici, am crede c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 este adev\u0103rata Biseric\u0103 a lui Cristos, \u00een acest moment ne-am da semn\u0103tura de trecere, c\u0103ci noi voim s\u0103 fim cu Cristos! Dar nu a\u021bi venit la noi cu argumente teologice, nici cu virtu\u021bile cre\u0219tine\u0219ti, ci ne-a\u021bi arestat \u0219i ne-a\u021bi \u00eentemni\u021bat. Hot\u0103r\u00e2t, acestea nu sunt metodele lui Cristos! <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac\u0103 nou\u0103, Episcopilor uni\u021bi, ne-ar fi propus \u0219i promis cineva c\u0103 ne d\u0103 toat\u0103 Biserica Ortodox\u0103 pe m\u00e2n\u0103, cu condi\u021bia s\u0103 arest\u0103m \u0219i s\u0103 \u00eentemni\u021b\u0103m pe ierarhii ei, sau numai pe unul dintre ei, noi ne-am fi dat via\u021ba, dar nu am fi acceptat. At\u00e2ta vreme c\u00e2t suntem \u00een edificiile Bisericii Ortodoxe, suntem prizonierii ei!\u201d (Episcopul Ioan B\u0103lan, r\u0103spunz\u00e2nd Patriarhului ortodox Justinian Marina care i-a vizitat pe episcopii greco-catolici la Dragoslavele, pentru a le aduce Decretul nr. 358\/1948 de desfiin\u021bare a Bisericii Greco-Catolice \u0219i a le cere s\u0103 treac\u0103 la Biserica Ortodox\u0103)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Calvarul Episcopului de Maramure\u0219, Alexandru Rusu, a \u00eenceput \u00een 1946, c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile comuniste au refuzat confirmarea acestuia ca Arhiepiscop \u0219i Mitropolit al Blajului \u0219i ulterior, \u00eentre anii 1947-1948 c\u00e2nd Securitatea i-a \u00eenscenat un proces prin care i s-a confiscat re\u0219edin\u021ba episcopal\u0103 din Baia Mare. Fiind evidente \u00eencerc\u0103rile prin care Biserica urma s\u0103 treac\u0103, la 30 ianuarie 1948 a trimis credincio\u0219ilor o scrisoare pastoral\u0103 \u00een care le spunea c\u0103 \u201eacestea trebuie s\u0103 ne g\u0103seasc\u0103 uni\u021bi \u0219i gata de sacrificiu, preg\u0103ti\u021bi s\u0103 urm\u0103m misiunea noastr\u0103 de apostolat cre\u0219tin cu mai mult\u0103 iubire pentru Dumnezeu \u0219i pentru aproapele \u0219i o mai mare adeziune la Domnul \u0219i la legea Lui, \u00een toate circumstan\u021bele.\u201d <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Arestat \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi episcopi greco-catolici, acesta a r\u0103mas ferm \u00een credin\u021b\u0103, \u00een ciuda presiunilor \u0219i torturilor, fiind episcopul cu cea mai lunga perioad\u0103 de deten\u021bie, 15 ani petrecu\u021bi \u00een \u00eenchisori \u0219i m\u0103n\u0103stiri ortodoxe transformate \u00een lag\u0103re improvizate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8222;S\u0103 mergi la Roma \u0219i s\u0103-i spui Sf\u00e2ntului P\u0103rinte c\u0103 eu \u0219i cu to\u021bii am stat la datorie \u0219i s\u0103 nu uite de Biserica noastr\u0103 Greco-Catolic\u0103. \u0218i mai spune-i, te rog, c\u0103 am luptat \u0219i mi-am dat via\u021ba pentru Biserica Catolic\u0103 \u0219i pentru Papa.\u201d (Episcopul Alexandru Rusu, c\u0103tre dr. Cornel Petrassevitch, fost de\u021binut politic greco-catolic)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cardinalul Iuliu Hossu nu a fost doar \u00abEpiscopul Unirii\u00bb, ci mai ales con\u0219tiin\u021ba Bisericii Greco-Catolice \u00een clandestinitate. El este unul din cei trei episcopi care a supravie\u021buit regimului de exterminare de la Sighet, \u00eens\u0103 nu a fost eliberat niciodat\u0103. Vorbind despre deten\u021bie, acesta scrie: \u201eAici \u00een Sighet am v\u0103zut, am sim\u021bit \u0219i am tr\u0103it \u00abfoamea\u00bb. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Se vorbe\u0219te de at\u00e2tea ori de foame \u0219i nu ne d\u0103deam \u0219i nu ne d\u0103m destul \u0219i destul de bine seama ce este foamea [\u2026]. Puteam pip\u0103i toate oasele \u0219i m\u0103 miram cum \u021bin laolalt\u0103 de tendoane, c\u00e2nd nu mai erau mu\u0219chi; z\u0103c\u00e2nd \u00een pat, nu puteam \u021bine picior peste picior, c\u0103ci cel de dedesubt m\u0103 durea.\u201d Ultimii 14 ani de via\u021b\u0103, din 1956, i-a petrecut \u00een domiciliul for\u021bat de la m\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u0219ani, supravegheat permanent de Securitate. \u00centre timp, a primit propuneri pentru a trece la ortodoxie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">P\u0103rinte Patriarh, credin\u021ba noastr\u0103 este via\u021ba noastr\u0103; acesta mi-a fost cuv\u00e2ntul pe \u00eentreag\u0103 calea aceasta p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi \u0219i, cu ajutorul Domnului, p\u00e2n\u0103 la moarte!\u201d (Episcopul Iuliu Hossu, r\u0103spunz\u00e2nd Patriarhului Justinian care dorea ca m\u0103car unul sau doi episcopi greco-catolici s\u0103 treac\u0103 la ortodoxie)Pentru Iuliu Hossu, \u00eenchisoarea a fost o cale spre sfin\u021benie, dup\u0103 cum va scrie \u00een memoriile sale: \u201eAceasta a fost cea mai \u00eenalt\u0103 universitate pe care am parcurs-o, adev\u0103rat\u0103 universitate \u00een care trebuia s\u0103 tr\u0103iesc tot ceea ce \u00eenv\u0103\u021basem mai \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">.\u201d \u0218i-a continuat adresele de protest fa\u021b\u0103 de situa\u021bia Bisericii Rom\u00e2ne Unite \u0219i de \u201epermanent protest \u00eempotriva crimelor staliniste.\u201d \u00cen 1969, c\u00e2nd trimisul Papei Paul al VI-lea a sosit la C\u0103ld\u0103ru\u0219ani pentru a-i aduce vestea numirii de Cardinal, Episcopul Hossu a r\u0103spuns: \u201eTransmite\u021bi c\u0103 mul\u021bumesc Pontifului Roman pentru aceast\u0103 mare onoare pe care o ofer Bisericii, dar eu nu voi merge la Roma, ci voi r\u0103m\u00e2ne aici, cu turma care mi-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103.\u201d La 28 mai 1970, s\u0103v\u00e2r\u0219indu-\u0219i lupta, sufletul Cardinalului Iuliu Hossu se \u00een\u0103l\u021ba la ceruri, \u00eencheindu-se astfel un capitol de glorie din istoria Bisericii Greco-Catolice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8222;Cardinalul Iuliu Hossu (\u2026) este simbolul unei rezisten\u021be \u0219i unei suferin\u021be care nu a putut fi \u00eenfr\u00e2nt\u0103, care a reprezentat prin ea \u00eens\u0103\u0219i o victorie a spiritului asupra tuturor nenorocirilor pe care istoria le-a adus \u00eentre timp.\u201d (Scriitoarea \u0219i lupt\u0103toarea pentru libertate civic\u0103, Ana Blandiana)<\/p>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\">Mo\u015ftenirea episcopilor martiri<\/h3>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eBlajul e unul din acele pu\u021bine locuri istorice, care de\u015fi mici dup\u0103 extensiunea lor, se par a fi destinate de providen\u021b\u0103 a juca un rol \u00eensemnat \u00een istoria culturii popoarelor. Cel pu\u021bin locul Blajului \u00een istoria rom\u00e2nilor, ales transilvani, e mai \u00eensemnat dec\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 c\u00e2ndva trece cu vederea.\u201d <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acestea sunt cuvintele c\u0103rturarului Timotei Cipariu (1805-1875) care a \u015ftiut prea bine c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba c\u0103zut\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul Micii Rome nu va \u00eenceta s\u0103 aduc\u0103 roade sau chiar s\u0103 produc\u0103 martiri.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2nd t\u0103v\u0103lugul regimului comunist a \u00eenceput s\u0103 niveleze con\u015ftiin\u021bele \u015fi s\u0103 dezmembreze institu\u021biile, tocmai \u00een acele vremuri adverse eroismul Bisericii Greco-Catolice s-a manifestat cu \u015fi mai mult\u0103 for\u021b\u0103. Papa de la Roma a reiterat valoarea sacrificiului celor \u015fapte \u201emartiri ai credin\u021bei\u201d pentru \u00eentreg poporul rom\u00e2n, c\u0103ruia i-au l\u0103sat \u201eo pre\u021bioas\u0103 mo\u015ftenire pe care o putem sintetiza \u00een dou\u0103 cuvinte: libertate \u015fi milostivire.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Libertatea<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ce este libertatea? Care este pre\u021bul acesteia? Fiecare genera\u021bie trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceste \u00eentreb\u0103ri la fel cum episcopii martiri au r\u0103spuns \u00een fa\u021ba tor\u021bionarilor comuni\u015fti, f\u0103r\u0103 ezitare \u015fi f\u0103r\u0103 compromisuri. Pentru ei, credin\u021ba catolic\u0103 \u015fi ata\u015famentul fa\u021b\u0103 de urma\u015ful lui Petru era adev\u0103rul eliberator (cf. Ioan 8,32). <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eNoii Ferici\u021bi au suferit \u015fi \u015fi-au sacrificat via\u021ba, opun\u00e2ndu-se unui sistem ideologic tiran \u015fi coercitiv\u201d, subliniaz\u0103 Pontiful, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 devin\u0103 complici sau spectatori indiferen\u021bi la confiscarea con\u015ftiin\u021bei neamului lor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ast\u0103zi, c\u00e2nd libertatea este un bun de larg consum, pentru care nu trebuie s\u0103 lupt\u0103m sau s\u0103 ne d\u0103m via\u021ba, t\u0103ria de caracter a episcopilor martiri \u00een fa\u021ba falselor alegeri \u015fi ideologii e un exemplu demn de urmat. Ast\u0103zi m\u0103sura libert\u0103\u021bii noastre este dat\u0103 de valorile pe care le \u00eembr\u0103\u021bi\u015f\u0103m, de adev\u0103rul despre om la care ne raport\u0103m \u015fi de modul \u00een care denun\u021b\u0103m relativismul moral care cuprinde toate sferele societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, au fost aresta\u021bi chiar \u00eenainte s\u0103 se dea decretul de desfiin\u021bare a Bisericii Greco-Catolice. De ce? Pentru c\u0103 dup\u0103 1944-1948, pozi\u021biile lor au fost ferme, anti-trupe sovietice, anticomunism, evident pentru credin\u021b\u0103 \u0219i recuperare na\u021bional\u0103 \u0219i revitalizarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, mai ales \u00een Ardeal, dar nu numai. Deci ei au fost urm\u0103ri\u0163i ca na\u021bionali\u0219ti, ca anti-democra\u021bi, li se repro\u0219eaz\u0103 orice luare de pozi\u021bie critic\u0103 inclusiv \u00een conversa\u021bii aparent banale.\u201d (Germina Nag\u00e2\u021b, cercet\u0103tor Colegiul CNSAS)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Milostivirea<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru episcopii martiri libertatea credin\u021bei a fost pl\u0103tit\u0103 cu s\u00e2nge. Fie c\u0103 unii au murit \u00een \u00eenchisoare sau \u00een spital, lipsi\u021bi de orice \u00eengrijire medical\u0103, to\u021bi au fost tortura\u021bi, \u00eenfometa\u021bi, izola\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"> \u00cens\u0103 urm\u00e2nd exemplul lui Isus, ace\u015ftia au suferit cu speran\u021b\u0103, \u201ef\u0103r\u0103 cuvinte de ur\u0103 pentru prigonitori, fa\u021b\u0103 de care au demonstrat o bl\u00e2nde\u021be considerabil\u0103,\u201d dup\u0103 cum afirm\u0103 papa Francisc. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru ace\u015ftia, \u00eenchisoarea a fost un spa\u021biu al misiunii \u015fi al convertirii. A\u015fa cum remarca \u015fi Suveranul Pontif, cit\u00e2ndu-l pe cardinalul Iuliu Hossu: \u201eDumnezeu ne-a trimis \u00een acest \u00eentuneric al suferin\u021bei pentru ca s\u0103 d\u0103ruim iertarea \u015fi a ne ruga pentru convertirea tuturor\u201d.Iertarea celor care ne r\u0103nesc, dar \u015fi \u00eemp\u0103carea cu trecutul, cu cei care s-au l\u0103sat ademeni\u021bi de sirenele regimului comunist, precum odinioar\u0103 primii oameni au ascultat \u0219uieratul \u0219arpelui din vechime, este singura cale de a merge \u00eenainte, de a ne vindeca individual \u015fi institu\u021bional.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"> Dac\u0103 cei \u015fapte ferici\u021bi au avut noble\u021bea sufleteasc\u0103 s\u0103-i \u00eencojure cu iubire \u015fi s\u0103 se roage pentru cei care-i prigoneau, cu at\u00e2t mai mult noi ast\u0103zi, feri\u021bi de pericolul persecu\u021biei, ne putem extinde generozitatea \u015fi iertarea la cei care ne judec\u0103 de la distan\u021b\u0103 sau ne nedrept\u0103\u021besc. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eFerici\u021bi ve\u021bi fi c\u00e2nd v\u0103 vor def\u0103ima \u015fi prigoni \u015fi vor zice tot cuv\u00e2ntul r\u0103u \u00eempotriva voastr\u0103, min\u021bind pentru mine.\u201d (Matei 5,11)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8222;Aceast\u0103 fidelitate este o piatr\u0103 pre\u021bioas\u0103 a patrimoniului vostru de credin\u021b\u0103, un semn distinctiv de ne\u0219ters, a\u0219a cum ne aminte\u0219te unul dintre martirii rom\u00e2ni care, \u00een fa\u021ba celor care i-au cerut s\u0103 renun\u021be la comuniunea sa catolic\u0103, a spus: \u00abcredin\u021ba mea este via\u021ba mea\u00bb.\u201d (Papa Francisc)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fraternitate \u015fi dialog<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dimensiunea jertfei episcopilor martiri nu se epuizeaz\u0103 \u00een moarte, ci tocmai de aici \u00eencepe lupta noastr\u0103 \u201e\u00eempotriva acestor noi ideologii care apar\u201d, despre care vorbe\u015fte papa Francisc. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eAcum este r\u00e2ndul nostru s\u0103 lupt\u0103m, a\u0219a cum a fost r\u00e2ndul lor \u00een acele timpuri. S\u0103 fi\u021bi m\u0103rturisitori ai libert\u0103\u021bii \u015fi ai milostivirii, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 prevaleze fraternitatea \u015fi dialogul asupra diviziunilor.\u201d\u00cen Scrisoarea Apostolic\u0103 adresat\u0103 cu ocazia a 300 de ani de la unirea Bisericii Greco-Catolice Rom\u00e2ne cu Biserica Romei, Papa Ioan Paul al II-lea a rememorat momentele glorioase ale Bisericii noastre, de\u0219i \u201ecalea nu a fost niciodat\u0103 u\u0219oar\u0103 pentru Biserica Greco-Catolic\u0103 din Rom\u00e2nia, a\u0219a cum arat\u0103 suferin\u021ba ei\u201d, acesteia cer\u00e2ndu-i-se \u201es\u0103 dea o m\u0103rturie dureroas\u0103 \u0219i exigent\u0103 de fidelitate fa\u021b\u0103 de cerin\u021ba evanghelic\u0103 a unit\u0103\u021bii.\u201d\u201eVin \u00eentre voi ca s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mergem \u00eempreun\u0103 c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 p\u0103str\u0103m r\u0103d\u0103cinile \u015fi familia, c\u00e2nd ne \u00eengrijim de viitorul copiilor \u015fi al fratelui de l\u00e2ng\u0103 noi, c\u00e2nd ne dep\u0103\u015fim fricile \u015fi suspiciunile, c\u00e2nd l\u0103s\u0103m s\u0103 cad\u0103 barierele care ne separ\u0103 de ceilal\u0163i.\u201d (Papa Francisc, \u00een ajunul vizitei apostolice \u00een Rom\u00e2nia).Icoana celor \u015fapte episcopi martiri, opera pictorului Ivan Karas, a fost realizat\u0103 \u00een stilul hieratic al artei sacre de inspira\u021bie bizantin\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Este o \u201eicoan\u0103-manifest\u201d, fiind consacrat\u0103 prin ungerea cu sf\u00e2ntul Mir de c\u0103tre Papa Francisc, pe 2 iunie 2019, la Blaj, sintetiz\u00e2nd \u00een mod ideal mesajul celor \u0219apte ferici\u021bi: \u201eOricine este n\u0103scut din Dumnezeu biruie\u015fte lumea, \u015fi aceasta este biruin\u021ba care a biruit lumea: credin\u021ba noastr\u0103\u201d (1Ioan 5,4).<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-gallery has-nested-images columns-default is-cropped wp-block-gallery-1 is-layout-flex wp-block-gallery-is-layout-flex\">\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"900\" height=\"644\" data-id=\"111970\" src=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001680.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-111970\" srcset=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001680.jpg 900w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001680-640x458.jpg 640w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001680-150x107.jpg 150w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001680-768x550.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1165\" height=\"658\" data-id=\"111969\" src=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001682.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-111969\" srcset=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001682.jpg 1165w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001682-640x361.jpg 640w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001682-150x85.jpg 150w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001682-768x434.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1165px) 100vw, 1165px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"767\" height=\"432\" data-id=\"111968\" src=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001683.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-111968\" srcset=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001683.jpg 767w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001683-640x360.jpg 640w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001683-150x84.jpg 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 767px) 100vw, 767px\" \/><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-gallery has-nested-images columns-default is-cropped wp-block-gallery-2 is-layout-flex wp-block-gallery-is-layout-flex\">\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"780\" height=\"440\" data-id=\"111971\" src=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001686.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-111971\" srcset=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001686.jpg 780w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001686-640x361.jpg 640w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001686-150x85.jpg 150w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001686-768x433.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 780px) 100vw, 780px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"900\" height=\"599\" data-id=\"111972\" src=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001685.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-111972\" srcset=\"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001685.jpg 900w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001685-640x426.jpg 640w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001685-150x100.jpg 150w, https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/1000001685-768x511.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><\/figure>\n<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Papa Francisc la Blaj <\/p>\n","protected":false},"author":28,"featured_media":111969,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[23926,2034],"tags":[170,18034],"localitate":[25716],"class_list":["post-111965","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","category-social","tag-blaj","tag-papa-francisc","localitate-blaj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/111965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/users\/28"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=111965"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/111965\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/media\/111969"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=111965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=111965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=111965"},{"taxonomy":"localitate","embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/localitate?post=111965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}