{"id":112129,"date":"2024-06-15T11:50:16","date_gmt":"2024-06-15T08:50:16","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=112129"},"modified":"2024-06-15T11:50:17","modified_gmt":"2024-06-15T08:50:17","slug":"se-implinesc-135-de-ani-de-la-moartea-marelui-poet-national-mihai-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/se-implinesc-135-de-ani-de-la-moartea-marelui-poet-national-mihai-eminescu\/","title":{"rendered":"Se \u00eemplinesc 135 de ani, de la moartea marelui poet na\u021bional Mihai Eminescu"},"content":{"rendered":"\n

Ast\u0103zi se \u00eemplinesc 135 de ani, de la moartea la Bucure\u0219ti, la data de 15 iunie 1889, a marelui poet na\u021bional Mihai Eminescu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S-a n\u0103scut la 15 ianuarie 1850, la Boto\u015fani, \u00een familia c\u0103minarului Gheorghe Eminovici \u015fi a Raluc\u0103i Eminovici, fost\u0103 Iura\u015fcu, fiind al \u015faptelea dintre cei unsprezece copii din familie. Ziua sa de na\u015ftere a fost aleas\u0103 ca Zi a Culturii Na\u0163ionale, conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010.<\/p>\n\n\n\n

A urmat cursurile Liceului german din Cern\u0103u\u0163i (1860-1863), apoi a studiat \u00een particular. S-a angajat copist la Tribunalul din Boto\u015fani (1864) iar apoi a devenit custode al bibliotecii profesorului s\u0103u, Aron Pumnul (din 1865). \u00cen anul 1868, a devenit sufleur \u00een trupa lui Mihai Pascaly, care cuprindea actori de la mai multe teatre, \u015fi cu care Eminescu a mers \u00een turnee la Bra\u015fov, Sibiu \u015fi Timi\u015foara, apoi a ajuns la Bucure\u015fti, unde a l-a cunoscut pe I. L. Caragiale \u015fi a fost angajat ca sufleur la Teatrul Na\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada 1869-1872 a fost „student extraordinar” al Facult\u0103\u0163ii de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politic\u0103, filologie romanic\u0103, \u015ftiin\u0163e (matematic\u0103, anatomie, fizic\u0103, astronomie etc.). A fost mediul \u00een care l-a cunoscut pe Ioan Slavici, al\u0103turi de care a activat \u00een societatea studen\u0163easc\u0103 „Rom\u00e2nia jun\u0103” al c\u0103rei bibliotecar a devenit \u00een aprilie 1871. <\/p>\n\n\n\n

Tot la Viena, a cunoscut-o, \u00een 1872, pe Veronica Micle, cea care a devenit marea iubire a poetului, potrivit „Dic\u0163ionarului scriitorilor rom\u00e2ni” (Editura Albatros, 2002).A debutat \u00een ianuarie 1866 cu poezia „La morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul”, \u00eenchinat\u0103 memoriei profesorului s\u0103u, pe care a semnat-o M. Eminovici. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Poezia a ap\u0103rut \u00een bro\u015fura „L\u0103cr\u0103mioarele \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceilor gimn\u0103zia\u015fti den Cern\u0103u\u0163i la morm\u00e2ntul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul”, publicat\u0103 la moartea acestuia (12 ianuarie 1866), la Cern\u0103u\u0163i. Tot \u00een 1866 a \u00eenceput s\u0103 colaboreze la revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cel care l-a descoperit, i-a schimbat numele din Eminovici \u00een Eminescu \u015fi l-a \u00eencurajat pe cel ce avea s\u0103 devin\u0103 marele poet al rom\u00e2nilor.Prima poezie publicat\u0103 \u00een revista „Familia”, la 25 februarie 1866, a fost „De-a\u015f avea…”, semnat\u0103 Mihai Eminescu. <\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1883, au mai fost publicate \u00een aceea\u015fi revist\u0103 \u00eenc\u0103 18 poezii, printre care: „O c\u0103l\u0103rire \u00een zori”, „Din str\u0103in\u0103tate”, „La Bucovina”, „Misterele nop\u0163ii”, „Ce-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie”, „La Heliade”, „La o artist\u0103”, „Amorul unei marmure”, „Junii corup\u0163i”, „Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163…”, „\u015ei dac\u0103…”, „Din noaptea”.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1870 Eminescu a \u00eenceput s\u0103 colaboreze la revista ie\u015fean\u0103 „Convorbiri literare”, unde a publicat poezia „Venere \u015fi Madon\u0103”, poemul „Epigonii”, povestea „F\u0103t-Frumos din lacrim\u0103”, urmate \u00een 1871 de poeziile „Mortua est”, „\u00cenger de paz\u0103”, „Noaptea”, „\u00cenger \u015fi demon”, „Floare albastr\u0103”, dar \u015fi nuvela „S\u0103rmanul Dionis”. Stabilit la Ia\u015fi a \u00eenceput s\u0103 frecventeze \u015fedin\u0163ele junimi\u015ftilor, unde \u00ee\u015fi citea lucr\u0103rile. Diversitatea, profunzimea \u015fi expresia artistic\u0103 a liricii eminesciene au fost remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al „Junimii”.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1871, a intrat \u00een publicistic\u0103, scriind pentru revista „Familia” articolul „Repertoriul nostru teatral”, o examinare critic\u0103 a produc\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti teatrale. \u00cendemnat de Titu Maiorescu – care la acea vreme era ministrul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice – s\u0103-\u015fi completeze studiile, a plecat la Berlin, unde a studiat, \u00eentre anii 1872-1874, cursuri de filosofie, istorie, limba sanscrit\u0103 \u015fi mitologie comparat\u0103, geografie, etnografie, istoria \u015ftiin\u0163ei \u015f.a. Revenit \u00een \u0163ar\u0103, a lucrat ca director al Bibliotecii Centrale din Ia\u015fi (1874), profesor la Institutul Academic \u015fi revizor \u015fcolar pentru districtele Ia\u015fi \u015fi Vaslui (1875-1876). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 l-a cunoscut pe Ion Creang\u0103, care i-a devenit prieten, conform „Dic\u0163ionarului scriitorilor rom\u00e2ni” (Editura Albatros, 2002).<\/p>\n\n\n\n

Revista „Convorbiri literare” \u00eei public\u0103 \u00een 1875 comentarii cu privire la volumul „Pseudo-cynegeticos” de A.I. Odobescu, iar un an mai t\u00e2rziu devine redactor la „Curierul de Ia\u015fi”, conform „Dic\u0163ionarului general al literaturii rom\u00e2ne” (Editura Universul Enciclopedic, 2005).Activitatea cea mai bogat\u0103 a avut-o \u00een redac\u0163ia ziarului „Timpul”, publica\u0163ie care a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 la Bucure\u015fti, la 15 martie 1876. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen ianuarie 1877, redac\u0163ia ziarului era preluat\u0103 de Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici devenea responsabil cu partea literar\u0103 \u015fi cu politica extern\u0103. \u00cen aprilie, Maiorescu s-a retras de la conducerea ziarului, care a r\u0103mas astfel \u00een sarcina lui Slavici. \u00cen octombrie 1877, \u00een urma unei telegrame trimis\u0103 de Maiorescu, Eminescu a intrat \u00een redac\u0163ia publica\u0163iei „Timpul” unde a desf\u0103\u015furat vreme de \u015fase ani cea mai intens\u0103 activitate publicistic\u0103 \u015fi unde avea s\u0103 fie redactor-\u015fef \u00eentre anii 1880 -1881. <\/p>\n\n\n\n

\u00centre primele articole publicate la „Timpul” se num\u0103r\u0103 seria „Icoane vechi \u015fi icoane nou\u0103”, „B\u0103lcescu \u015fi urma\u015fii lui”, „Arboroasa”. Majoritatea articolelor publicate aici nu erau semnate, iar unele texte semnate au ap\u0103rut sub pseudonimele „Fantasio” sau „Varro”.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1881 a \u00eenceput s\u0103 polemizeze cu ziarul liberal „Rom\u00e2nul”. A scris articole politice \u00een care ataca alian\u0163a dintre conservatori \u015fi liberali, fapt ce a dus la \u00eenl\u0103turarea sa de la conducerea ziarului, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1881. \u00cen 1883 a fost ales membru al Societ\u0103\u0163ii Presei Rom\u00e2ne (constituit\u0103 la 13 februarie), condus\u0103 de B.P. Hasdeu. Ulterior, \u00een noiembrie 1888, a \u00eenceput colaborarea la „Rom\u00e2nia liber\u0103”, de unde a trecut la „F\u00e2nt\u00e2na Blanduziei” (dec. 1888 -ian. 1889), conform site-ului www.mihai-eminescu.ro.<\/p>\n\n\n\n

Primul \u015fi singurul volum de poezii tip\u0103rit \u00een timpul vie\u0163ii lui M. Eminescu a ap\u0103rut \u00een decembrie 1883, purt\u00e2nd titlul „Poesii”, fiind tip\u0103rit de Editura Libr\u0103riei Socecu & Comp – Bucure\u015fti, \u015fi av\u00e2nd o scurt\u0103 prefa\u0163\u0103 scris\u0103 de Titu Maiorescu. Edi\u0163ia princeps avea 307 pagini \u015fi a fost tip\u0103rit\u0103 pe c\u00e2nd Eminescu se afla deja internat \u00eentr-un sanatoriu \u00een Germania, deoarece \u00een 1883 ap\u0103ruser\u0103 primele semne ale bolii. Volumul cuprindea 61 de poezii, plus trei variante la „Mai am un singur dor”. <\/p>\n\n\n\n

Cele 17 poezii inedite, ap\u0103rute al\u0103turi de unele dintre poeziile deja publicate \u00een revistele „Convorbiri literare” \u015fi \u00een „Familia”, sunt: „Gloss\u0103”, „Od\u0103”, „Iubind \u00een tain\u0103…”, „Trecut-au anii…”, „Vene\u0163ia”, „Se bate miezul nop\u0163ii…”, „Cu m\u00e2ne zilele-\u0163i adaogi”, „Peste v\u00e2rfuri”, „Somnoroase p\u0103s\u0103rele”, „De-or trece anii…”, „Las\u0103-\u0163i lumea…”, „Te duci…”, „Din valurile vremii…”, „Ce te legeni…”, „La mijloc de codru…”, „Mai am un singur dor”, „Criticilor mei”.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 poezie, Mihai Eminescu a publicat \u015fi proz\u0103 („S\u0103rmanul Dionis”, „F\u0103t-Frumos din lacrim\u0103”), nuvel\u0103 fantastic\u0103 („Cezara”), povestiri, schi\u0163e, teatru \u015f.a.\u00cen 1888, grav bolnav, marele poet, \u00eenso\u0163it de Veronica Micle, s-a mutat \u00een Bucure\u015fti unde avea s\u0103 moar\u0103 la 15 iunie 1889, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Bellu.<\/p>\n\n\n\n

A devenit membru de onoare post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne, la 28 octombrie 1948. \u00cen ianuarie 2005, a ap\u0103rut primul volum al manuscriselor eminesciene, edi\u0163ie facsimilat\u0103 coordonat\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103, iar ulterior, \u00een 2008, au fost lansate 12 volume din seria manuscriselor facsimilate care se ad\u0103ugau altor \u015fapte deja ap\u0103rute.<\/p>\n\n\n\n

Manuscrisele lui Eminescu au fost donate Academiei Rom\u00e2ne, \u00een 1902, de Titu Maiorescu.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai Eminescu deces <\/p>\n","protected":false},"author":28,"featured_media":112130,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2034],"tags":[1964],"localitate":[],"class_list":["post-112129","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social","tag-mihai-eminescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/users\/28"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=112129"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112129\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/media\/112130"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=112129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=112129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=112129"},{"taxonomy":"localitate","embeddable":true,"href":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/wp-json\/wp\/v2\/localitate?post=112129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}