{"id":43182,"date":"2017-04-12T19:43:55","date_gmt":"2017-04-12T16:43:55","guid":{"rendered":"http:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=43182"},"modified":"2017-04-12T19:43:55","modified_gmt":"2017-04-12T16:43:55","slug":"adr-centru-centru-de-transfer-multimodal-in-alba-la-coslariu-sau-vintu-de-jos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/adr-centru-centru-de-transfer-multimodal-in-alba-la-coslariu-sau-vintu-de-jos\/","title":{"rendered":"ADR Centru: Centru de transfer multimodal \u00een Alba, la Co\u0219lariu sau Vin\u021bu de Jos"},"content":{"rendered":"

La sediul ADR Centru din Alba Iulia a avut loc miercuri o \u00eent\u00e2lnire de lucru pentru discutarea aspectelor specifice privind cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finan\u0163are \u0219i strategia de implementare a proiectelor. Accentul a fost pus pe studierea posibilit\u0103\u021bilor de dezvoltare a unui centru de transfer multimodal \u00een jude\u021bul Alba, la Co\u0219lariu sau Vin\u021bu de Jos, \u021bin\u00e2nd cont de demersurile similare derulate de jude\u021bul Bra\u0219ov, pentru realizarea unei astfel de investi\u021bii la Feldioara.<\/strong><\/p>\n

La \u00eent\u00e2lnire au participat pre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean Alba, Ion Dumitrel \u0219i directorul general al Regionalei CF Bra\u0219ov, Ioan Pintea, al\u0103turi de reprezentan\u021bi ai administra\u021biei publice din Bra\u0219ov, inclusiv primarul Sorin Taus, din Feldioara, \u0219i conducerea ADR Centru.<\/p>\n

La nivel european exist\u0103 o viziune legat\u0103 de crearea \u0219i dezvoltarea coridoarelor na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale de transport pentru ca trenurile de marf\u0103 s\u0103 opereze \u00eentr-un mod sustenabil. Coridoarele potrivite pentru transportul intermodal de marf\u0103 asociate cu Rom\u00e2nia includ Coridorul IV (nord-sud), Coridorul VII (fluviul Dun\u0103rea) \u0219i Coridorul IX (care leag\u0103 Bulgaria de nordul Europei). Pentru a \u00eencuraja transportul sustenabil pe aceste rute, este necesar\u0103 o re\u021bea intern\u0103 de terminale. Impactul acestor terminale a fost modelat pentru a evalua cum vor afecta fluxurile de marf\u0103 \u00eentreaga \u021bar\u0103. De\u0219i nu este cazul \u00eentotdeauna, bunurile care trebuie transportate pe distan\u021be lungi pot fi transportate mai economic pe calea ferat\u0103 datorit\u0103 economiilor pe care acest sistem le ofer\u0103 \u00een compara\u021bie cu infrastructura rutier\u0103.<\/p>\n

Transportul multimodal<\/strong> este una dintre cele mai simple modalit\u0103\u021bi de reducere a emisiilor provenite din transporturi prin transferarea fie par\u021bial\u0103 sau \u00een totalitate a c\u0103l\u0103torilor de la modul rutier la moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe ap\u0103.<\/em> Exist\u0103, de asemenea, o eficien\u021b\u0103 mai mare \u0219i reduceri de costuri, prin m\u0103rirea vitezelor de manevrare, reducerea costurilor de manevrare \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea securit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00cen ansamblul s\u0103u, \u021bara noastr\u0103 este potrivit\u0103 pentru transportul de m\u0103rfuri pe calea ferat\u0103. Din p\u0103cate, sectorul de transport feroviar de marf\u0103 al Rom\u00e2niei se afl\u0103 de mult timp \u00een declin, din cauza investi\u021biilor insuficiente, care duc la un nivel sc\u0103zut de productivitate al pie\u021bei, cu toate c\u0103 operatorii sunt dispu\u0219i s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 performan\u021ba. \u00cen ciuda acestui fapt, calea ferat\u0103 de\u021bine o cot\u0103 de pia\u021b\u0103 relativ mare (\u00een termeni de bunuri transportate), de 19% \u00een 2011 (\u00een compara\u021bie cu alte \u021b\u0103ri). Aceasta cot\u0103 este \u00eempar\u021bit\u0103 11,5%-7,5% \u00eentre CFR Marf\u0103, fostul operator de stat, \u0219i companiile private. Pe de alt\u0103 parte, utilizarea transportului multimodal depinde de gradul de containerizare a m\u0103rfurilor. \u00cen Romania, gradul de containerizare este destul de sc\u0103zut \u2013 4,7% \u00een 2012 \u2013 fa\u021b\u0103 de alte \u021b\u0103ri europene (Italia 45,1%, Austria 19%, Germania 18,1%, Bulgaria 5,6%).<\/p>\n

Pe calea ferat\u0103 \u0219i \u00een centrele inter-modale se transport\u0103, \u00een general, marf\u0103 containerizat\u0103, pentru sistemele logistice. \u00cen medie, costurile de logistic\u0103 reprezint\u0103 10-15% din costul final al produsului finit. Estim\u0103rile f\u0103cute \u00een 2007 iau \u00een considerare ponderea industriei logistice din Rom\u00e2nia la 9,7% din PIB, care este cu aproximativ 50% mai mic\u0103 dec\u00e2t media din Europa (aproape 14% din PIB). \u00cen baza principiilor de cost, timp \u0219i de reducere a riscurilor, lan\u021burile de aprovizionare logistic\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 livreze m\u0103rfurile pe \u201ecalea cu cea mai mic\u0103 rezisten\u021b\u0103\u201d. \u021a\u0103rile care reduc barierele \u00een calea comer\u021bului adopt\u0103 proceduri vamale simple \u0219i eficiente \u0219i au terminale bune de infrastructur\u0103 de transport \u0219i eficiente care s\u0103 atrag\u0103 transportul de marf\u0103. Rom\u00e2nia este \u00een competi\u021bie puternic\u0103 cu multe \u021b\u0103ri din Europa de Sud \u0219i Europa de Est pentru a deveni o loca\u021bie preferat\u0103 pentru alimentarea bunurilor spre centrul Europei, datorit\u0103 apropierii sale de Canalul Suez, din punct de vedere al timpului de navigare. Rom\u00e2nia este, de asemenea, bine plasat\u0103 pentru a atrage investi\u021bii str\u0103ine \u00een special pentru asamblarea produselor de fabrica\u021bie \u0219i activit\u0103\u021bile care sunt legate de logistic\u0103 datorit\u0103 costurilor relativ sc\u0103zute pentru for\u021ba de munc\u0103, dar \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 este situat\u0103 pe ruta de comer\u021b est-vest.<\/p>\n

\u00cen luna septembrie 2016 a fost aprobat de Guvern Master Planul General de Transport al Rom\u00e2niei, document strategic care stabile\u015fte principalele direc\u021bii de dezvoltare a infrastructurii de transport din Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103torii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian \u015fi multimodal. \u00cen jude\u021bul Alba exist\u0103 dou\u0103 mari noduri feroviare<\/strong>, respectiv Teiu\u0219 \u2013 Co\u0219lariu \u0219i Vin\u021bu de Jos, care au capacit\u0103\u021bi de triaj (Teiu\u0219 \u2013 \u00een special c\u0103l\u0103tori, Co\u0219lariu \u2013 marf\u0103 \u0219i Vin\u021bu de Jos \u2013 c\u0103l\u0103tori \u0219i marf\u0103). \u00cens\u0103, \u00een statisticile utilizate pentru fundamentarea Masterplanului de Transport, triajul de la Co\u0219lariu nu este men\u021bionat. \u00cen ceea ce prive\u0219te triajul de la Vin\u021bu de Jos, acesta este punctul de origine pentru cea mai mare cantitate de containere, pe rela\u021biile Constan\u021ba \u0219i Curtici, totaliz\u00e2nd 438.365 tone marf\u0103 containerizat\u0103 expediat\u0103, respectiv 30,7% din totalul de peste 1,4 milioane tone de marf\u0103 transportate de CFR Marf\u0103 \u00een containere.<\/p>\n

\u021ain\u00e2nd cont de ac\u0163iunile finan\u0163ate \u00een cadrul Axei prioritare 6 a POR 2014-2020 \u201c\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii rutiere de importan\u021b\u0103 regional\u0103\u201d, privind modernizarea \u0219i reabilitarea re\u0163elei de drumuri jude\u0163ene care asigura conectivitatea, direct\u0103 sau indirect\u0103\u00a0 cu re\u021beaua TEN-T \u0219i construirea unor noi segmente de drum jude\u021bean pentru conectarea la autostr\u0103zi sau drumuri expres, exist\u0103 un foarte mare interes al jude\u021belor Alba \u0219i Bra\u0219ov de a dezvolta centre de transfer inter-modal. \u00cen jude\u021bul nostru at\u00e2t zona Teiu\u0219-Co\u0219lariu, c\u00e2t \u0219i Vin\u021bu de Jos vor fi legate de vestul Europei prin autostr\u0103zi \u0219i c\u0103i ferate de mare vitez\u0103, ca urmare a investi\u021biilor realizate sau care sunt \u00een curs de finalizare.<\/strong> Din acest motiv, autorit\u0103\u021bile administra\u021biei publice \u2013 \u0219i \u00een special Consiliile Jude\u021bene Alba \u0219i Bra\u0219ov \u2013 sunt deosebit de interesate de a preg\u0103ti proiecte strategice prioritare pentru infrastructura de transport, \u00een vederea stabilirii direc\u0163iilor de ac\u0163iune pentru o utilizare c\u00e2t mai eficient\u0103 a resurselor \u0219i a loca\u021biilor disponibile \u015fi care s\u0103 asigure o dezvoltare c\u00e2t mai armonioas\u0103 a regiunii.<\/p>\n

\u201dUn astfel de terminal intermodal este foarte important, sporind competitivitatea economic\u0103 a\u00a0 jude\u021bului Alba. Agen\u021bii economici din zon\u0103 ar realiza economii importante de timp \u0219i resurse materiale pentru c\u0103 s-ar u\u0219ura foarte mult transferul m\u0103rfurilor. \u00cen plus, investi\u021biile pentru realizarea acestui obiectiv ar putea beneficia de fonduri europene<\/em>\u201d, a declarat Ion Dumitrel, pre\u0219edintele CJ Alba.<\/p>\n

\u201dADR Centru a fost implicat\u0103, de-a lungul timpului, \u00een derularea mai multor programe pentru dezvoltarea jude\u021belor din regiune. De aceea, \u0219tim c\u0103 \u00een regiunea noastr\u0103 este nevoie de corelare \u00eentre necesarul de finan\u021bare a dezvolt\u0103rii, cu resursele disponibile \u0219i cu cerin\u021bele formale din apelurile de proiecte. Ne intereseaz\u0103 foarte mult cre\u0219terea conectivit\u0103\u021bii intermodale, a leg\u0103turilor create prin combinarea tuturor modurilor de transport \u00eentre regiuni, accesul optim popula\u021biei \u0219i al mediului de afaceri la re\u021beaua de transport \u0219i sus\u021binerea dezvolt\u0103rii regiunilor cu poten\u021bial de cre\u0219tere economic\u0103. Dezvoltarea sistemului de transport multimodal implic\u0103 efortul comun al administra\u021biei publice centrale \u0219i locale, al operatorilor de transport \u0219i al tuturor actorilor implica\u021bi \u00een procesul de dezvoltare regional\u0103. <\/em><\/p>\n

Pozi\u0163ionarea centrelor pe care le-am analizat cu partenerii no\u0219tri de dialog aduce mari beneficii fiec\u0103ruia dintre jude\u021bele Alba \u0219i Bra\u015fov. \u00cen Alba, de exemplu, exist\u0103 teren disponibil la Co\u0219lariu pentru diversificarea activit\u0103\u021bilor logistice \u0219i, practic, se vor putea deservi platformele industriale de la Blaj, Alba Iulia \u0219i Sebe\u0219. Vom colabora cu reprezentantii CFR, precum \u0219i cu colegii no\u0219tri de la Alba \u0219i Bra\u015fov, pentru a preg\u0103ti documenta\u021biile necesare realiz\u0103rii centrelor de care am vorbit. Astfel, oferim sprijin, informa\u021bii \u0219i expertiz\u0103 concret\u0103 pentru preg\u0103tirea de proiecte integrate, \u00een derularea c\u0103rora se poate implica \u0219i Agen\u021bia pentru Dezvoltare Regional\u0103 C<\/em>entru\u201d, a declarat Simion Cre\u021bu, director general ADR Centru.<\/p>\n