{"id":93781,"date":"2020-12-23T12:03:47","date_gmt":"2020-12-23T10:03:47","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=93781"},"modified":"2020-12-23T12:03:50","modified_gmt":"2020-12-23T10:03:50","slug":"31-de-ani-de-libertate-revolutia-romana-din-decembrie-89","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/alba\/31-de-ani-de-libertate-revolutia-romana-din-decembrie-89\/","title":{"rendered":"31 DE ANI DE LIBERTATE: REVOLU\u021aIA ROM\u00c2N\u0102 DIN DECEMBRIE \u201889"},"content":{"rendered":"\n
\u00cen fiecare an, \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na 16-22 decembrie ne amintim de Revolu\u021bia din 1989, de cei care au luptat \u0219i s-au sacrificat atunci pentru a pune cap\u0103t unui regim anacronic \u0219i pentru a readuce speran\u021ba unui popor care timp de aproape o jum\u0103tate de secol tr\u0103ia \u00een teroare. <\/h5>\n\n\n\n

Evenimentele petrecute la finalul acelui an, au fost hot\u0103r\u00e2toare pentru evolu\u0163ia de mai t\u00e2rziu a Rom\u00e2niei \u015fi pentru parcursul european al acesteia, put\u00e2nd afirma c\u0103 \u00eend\u00e2rjirea cu care s-a luptat \u00een acel \u201edecembrie \u00eens\u00e2ngerat\u201d a f\u0103cut posibil tot ceea ce tr\u0103im \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

Schimb\u0103rile cu caracter revolu\u0163ionar care au cuprins, \u00een anul 1989, aceast\u0103 parte a Europei au fost posibile datorit\u0103 unor factori interni, specifici fiec\u0103rui stat \u00een parte, \u015fi interna\u0163ionali, care au condus la o relaxare a rela\u0163iilor dintre Est \u015fi Vest. \u00cen paralel cu o acut\u0103 criz\u0103 economic\u0103, care afecta de statele socialiste din estul Europei, \u00een anii \u201980 ai secolului trecut, mai multe acorduri \u00eencheiate \u00eentre cele dou\u0103 superputeri, SUA \u015fi URSS, la care se ad\u0103uga \u015fi politica intern\u0103 promovat\u0103 de liderul reformist de la Moscova, Mihail Gorbaciov, au condus la r\u0103sturnarea conjuncturii politice interna\u0163ionale, situa\u0163ie \u00een care au fost posibile schimb\u0103rile survenite \u00een cadrul blocului comunist \u00een anul 1989. \u00cen condi\u0163iile \u00een care URSS p\u0103rea c\u0103 nu se \u00eempotrive\u0219te, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, statele din estul Europei treceau la democra\u021bie, gra\u0163ie unor reforme pornite, de cele mai multe ori, dinspre societatea civil\u0103. Astfel, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1989, Polonia, Ungaria, Republica Democrat\u0103 German\u0103, Cehoslovacia \u015fi Bulgaria p\u0103r\u0103seau ceea ce pentru 45 de ani fusese numit \u201elag\u0103rul socialist\u201d. Singurul stat din Europa de Est \u00een care, cel pu\u0163in aparent, nu se \u00eent\u00e2mpla nimic era Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een care familia Ceau\u015fescu, sprijinit\u0103 de redutabila Securitate, guverna \u00eenc\u0103 cu m\u00e2n\u0103 forte. \u00cens\u0103, Rom\u00e2nia nu putea r\u0103m\u00e2ne pentru mult timp \u00een afara schimb\u0103rilor revolu\u0163ionare care cuprinseser\u0103 aceast\u0103 parte a Europei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenceput\u0103 la 16 decembrie la Timi\u015foara, revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a cuprins \u00een scurt timp \u015fi alte ora\u015fe, precum Arad, Lugoj, Cugir, Sibiu sau Cluj-Napoca, evenimentele precipit\u00e2ndu-se \u00eencep\u00e2nd cu data de 21 decembrie, c\u00e2nd, la Bucure\u015fti, Nicolae Ceau\u015fescu a organizat un miting de sus\u0163inere care, \u00een cele din urm\u0103, a sc\u0103pat de sub control, oferind posibilitatea unora dintre participan\u0163i s\u0103 se manifeste \u00eempotriva regimului. \u00cen ciuda represiunii, grupuri de protestatari au rezistat cu \u00eend\u00e2rjire pe str\u0103zile capitalei. \u00cen cursul zilei de 22 decembrie, so\u0163ii Ceau\u015fescu au p\u0103r\u0103sit Bucure\u015ftiul, acest moment consfin\u0163ind victoria revolu\u0163iei. Armata a fraternizat cu protestatarii, iar Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 a devenit locul din care puterea, ce se \u00eenchega \u00een acele zile, \u00ee\u0219i transmitea \u00een teritoriu directivele. Aresta\u021bi \u00een seara zilei de 22 decembrie, Nicolae \u0219i Elena Ceau\u0219escu, au fost judeca\u021bi \u0219i condamna\u021bi la moarte. \u00cen data de 25 decembrie, cei doi au fost executa\u021bi prin \u00eempu\u0219care. Pre\u0163ul pl\u0103tit pentru schimbarea regimului \u00een \u0163ara noastr\u0103 a fost unul foarte mare, \u00eentre 16 \u0219i 31 decembrie pierz\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba 1204 persoane, dintre care 1032 dup\u0103 22 decembrie.<\/p>\n\n\n\n

Evenimentele revolu\u021bionare de la Sebe\u0219 au \u00eenceput \u00een diminea\u021ba zilei de 22 decembrie, locuitorii ora\u0219ului fiind la curent cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpla la Timi\u0219oara, unii inform\u00e2ndu-se de la Radio Europa Liber\u0103, iar al\u021bii de la studen\u021bii sebe\u0219eni care studiau \u00een ora\u0219ul de pe Bega. Joi, 21 decembrie 1989, mai mul\u021bi muncitori de la Combinatul de Prelucrarea Lemnului au \u00eenceput mobilizarea colegilor din schimburile 2 \u0219i 3, \u00eendemn\u00e2ndu-i s\u0103 participe a doua zi, la ora 9, la o manifesta\u021bie \u00eempotriva regimului comunist. \u00cen diminea\u021ba zilei de 22 decembrie s-a \u00eentrerupt activitatea \u0219i, la ora 9, dup\u0103 ce a sunat sirena fabricii, cca. 100 de persoane au plecat \u00eencolonate spre celelalte fabrici din ora\u0219, scand\u00e2nd lozinci anticomuniste. \u00cen cartierul Mihail Kog\u0103lniceanu coloanei i s-au al\u0103turat \u00eenc\u0103 aprox. 30 de persoane. Dup\u0103 ce a trecut de sediul fostei Mili\u021bii, \u00een condi\u021biile \u00een care nu s-au produs evenimente violente, coloana a devenit tot mai numeroas\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Ulterior, aceasta s-a deplasat spre fabrica C\u0103prioara, unde i s-au al\u0103turat al\u021bi 100 de muncitori. De acolo, s-a \u00eendreptat spre Fabrica de Ciorapi, num\u0103rul participan\u021bilor cresc\u00e2nd \u00een continuare. Din acel loc manifestan\u021bii inten\u021bionau s\u0103 se deplaseze la Petre\u0219ti, la Fabrica de H\u00e2rtie, \u00eens\u0103 la interven\u021bia prof. Nicolae Afrapt, au pornit spre Prim\u0103rie, pe traseul: str. Spitalului, str. Traian, bulevardul Lucia Blaga. Acolo s-au str\u00e2ns, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, 600-700 de oameni, ulterior mobiliz\u00e2ndu-se tot mai mul\u021bi sebe\u0219eni. La insisten\u021bele protestatarilor, primarul de atunci, Dumitru Cri\u0219an, a demisionat, conducerea ora\u0219ului fiind preluat\u0103 de c\u0103tre un comitet revolu\u021bionar. Din fericire, evenimentele revolu\u021bionare de la Sebe\u0219, spre deosebire de ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een alte ora\u0219e, s-au desf\u0103\u0219urat f\u0103r\u0103 violen\u021be, ne\u00eenregistr\u00e2ndu-se victime.<\/p>\n\n\n\n