Despre (I)mobilitatea urbană, cu Flaviu Buta – purtător de cuvânt al Primăriei Alba Iulia

*Cât mai e până departe, de ce merge așa greu și cât mai ține deranjul? Aflați în interviul de mai jos!

Mobilitatea urbană din Alba Iulia rămâne, de departe, supărarea cea mai mare a albaiulienilor. Imobilitatea mobilității, mai exact. Noi pricepem că înainte să fie bine, prima dată e rău, că la orice renovare capitală, fie și la o curățenie generală, în propria locuință, deranjul ne dă lumea peste cap, căpătând, de multe ori, proporții apocaliptice. Dar parcă se putea altfel, se putea mai bine. Și ne transformăm cu toții, care în ingineri, care în șefi de șantier, nemulțumiți de ritmul muncitorilor, de heirupismul cu care s-a spart tot și spart a rămas, fără să se mai petreacă mare lucru pe multe dintre tronsoanele afectate de marea mobilitate. De ce e așa și nu altfel, încercăm să aflăm de la Flaviu Buta, purtător de cuvânt al Primăriei Alba Iulia.

Urbea Mea: Foarte multe străzi din oraș sunt în lucru. Ce se întâmplă acolo și care este rezultatul așteptat de către administrație?

Flaviu Buta: Într-adevăr, o mare parte dintre bulevardele din Alba Iulia sunt acum în plin proces de reabilitare și modernizare. Cam la orice pas vedem utilaje și muncitori care lucrează pe cele două proiecte de mobilitate urbană, prin care încercăm să redăm orașul albaiulienilor. Nu suntem pionieri în mobilitate urbană, ci am încercat să preluăm aceste idei din marile orașe ale Europei, din acele locuri în care ne simțim foarte bine atunci când le vizităm. Dacă administrațiile de acolo au avut curajul să pună accentul pe transportul în comun, și acele viziuni s-au dovedit a fi un real succes, de ce să nu o facem și noi? Așadar, prin aceste două proiecte aflate acum în implementare, pe lângă faptul că modernizăm 18 km de drumuri, majoritatea de la fundație și până la ultimul strat de asfalt, încercăm să reducem traficul auto pe bulevardele principale și să încurajăm utilizarea bicicletelor și a transportului în comun, prin construirea de benzi dedicate pentru autobuze și a pistelor de biciclete. Toate aceste facilități vor veni în completarea unui aspect plăcut al orașului, al mobilierului urban nou, al spațiilor verzi și al arborilor, al trotuarelor modernizate și al asfaltului nou turnat.

Urbea Mea: Dar poate că nu toți albaiulienii au biciclete, iar mijloacele de transport în comun lasă, de multe ori, de dorit. Dacă acea infrastructură va rămâne nefolosită?

Flaviu Buta: Ai dreptate, dar haide să o luăm pe rând. Cu siguranță nu toți albaiulienii au biciclete, dar în aceste două proiecte avem incluse și zeci de stații de bike sharing, prin care sute de biciclete, mecanice și electrice, vor fi puse la dispoziția albaiulienilor, GRATUIT. Fiecare dintre aceste stații va pune la dispoziția locuitorilor câte 20 de biciclete, oferind posibilitatea de a le încărca pe cele electrice, astfel încât să poată fi folosite imediat, cu deblocare dintr-o aplicație. Asta înseamnă că oricine va putea debloca o bicicletă aflată, de exemplu, în vecinătatea Spitalului, și va putea ajunge, într-un timp foarte scurt, utilizând pistele de biciclete, în centru, lângă Primărie, unde o va andoca într-o stație pentru ca altcineva să o poată prelua. Iar acest serviciu va fi GRATUIT, pentru toți cei care au nevoie! Pe lângă aceste biciclete, avem la dispoziție și cele peste 200 de trotinete electrice, puse la dispoziție de către Lime, prin parteneriatul încheiat cu Municipiul Alba Iulia. Și trotinetele vor circula tot pe pistele de biciclete.

Legat de transportul în comun, după cum știm cu toții, acesta este un serviciu prestat pentru municipalitate de către o firmă privată, în baza unui contract de delegare valabil până în 2027. Suntem conștienți de faptul că acest serviciu este cel puțin perfectibil, pentru a putea fi utilizat de către majoritatea locuitorilor urbei, la fel ca în Cluj-Napoca, Brașov sau Timișoara. Doar că aceste orașe, care au un serviciu de transport public performant, îl au și internalizat, în subordinea Primăriei ori a Consiliului Local. La noi nu e cazul acum. Așadar, nu avem control deplin asupra serviciului dar, totuși, putem să îl îmbunătățim pe alocuri. Întreg contractul, pentru Alba Iulia, are aproximativ 55 de mijloace de transport, pe care Primăria a început să le schimbe cu unele noi, electrice, rapide, nepoluante, sigure și confortabile. Cred că acestea sunt niște criterii fundamentale pentru ca transportul public să fie atractiv. Până în acest moment, au fost cumpărate și introduse pe trasee 13 autobuze electrice, iar pentru încă 21 de autobuze și 6 microbuze, în totalitate electrice, avem în desfășurare o licitație publică. Așadar, până la mijlocul anului viitor, peste 70% dintre autobuzele care vor circula pe străzile orașului vor fi electrice și moderne. Într-adevăr, nu e suficient ca autobuzele să fie noi dacă stațiile nu sunt suficient de strategic amplasate și dacă frecvența cu care mijloacele de transport circulă nu este bine optimizată. Vă asigur că se lucrează și la aceste aspecte, iar în cel mai scurt timp, serviciul de transport public, pentru care Primăria plătește câteva milioane de euro anual, va deveni atractiv pentru albaiulieni.

Urbea Mea: Vedem în tot orașul șantiere, poate prea multe deschise în același timp, cu prea puțini muncitori pe ele. De ce a fost nevoie de deschiderea atâtor tronsoane?

Flaviu Buta: Cel mai important aspect de menționat este că cele două proiecte de mobilitate urbană, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, sunt finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, așadar putem deconta, din suma nerambursabilă, doar lucrările eligibile care vor fi executate până în la sfârșitul lunii decembrie 2023. Toate lucrările executate după această dată, vor fi plătite din bugetul local și din credite. Un primar bun trebuie să fie și un manager bun, atent la cheltuirea bugetului, cu atât mai mult cu cât vorbim de bani publici. Cunoscând aceste aspecte, e normal să încercăm ca cea mai mare și mai costisitoare parte din aceste lucrări să fie executată până în decembrie, din bani europeni. Cu siguranță albaiulienii se întreabă de ce aceste lucrări, de o așa amploare, au fost începute atât de târziu, știind că banii pot fi decontați doar până în decembrie, și am să le explic acum, cronologic.
Prima greșeală, care a afectat în mare măsură termenul la care lucrările au început, a fost faptul că, în iulie 2020, au fost achiziționate separat serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, deși puteau fi achiziționate la pachet. Dacă ar fi fost semnat un singur contract, atât pentru proiectare cât și pentru execuție, cum au făcut și alte orașe, lucrările puteau să înceapă cu cel puțin 6 luni mai devreme. Cele două proiecte au fost, într-adevăr, scrise și depuse de către fosta administrație, doar că la depunere nu era prevăzut ca rețelele electrice să fie relocate în subteran, deci stâlpii de electricitate rămâneau ori în carosabil, ori în pista de biciclete, ori în trotuare. Noi, odată ajunși în primărie, am considerat acest aspect ca fiind anormal, și am început procedura pentru relocarea în subteran a liniilor electrice, de pe majoritatea sectoarelor de drum pe care urmau a se demara proiectele de mobilitate. Acest lucru a implicat mai mulți pași legali, după cum urmează: suspendarea serviciilor de proiectare, achiziționarea altor servicii de proiectare pentru realizarea unui studiu de coexistență a rețelelor electrice, servicii care au durat aproximativ 7 luni, și ulterior reluarea serviciilor de proiectare pentru proiectele de mobilitate. Relocarea liniilor electrice a fost estimată, conform studiului de coexistență, la peste 6 milioane de lei, iar conform legislației în vigoare lucrările pot fi executate doar de către operatorul de rețea care, în acest caz este Electrica, cu o participare de 50% din valoare din partea primăriei. Pentru semnarea contractului de relocare, am fost „plimbați” de către Electrica, de la Alba la Brașov și de la Brașov la Cluj, pentru ca mai apoi să motiveze că au conturile blocate și că trebuie să facem noi achiziția dacă vrem să demaram mai repede lucrările. Așadar, doar din acest motiv, lucrările au demarat cu minimum 6 luni întârziere.

În total, mai bine de un an de întârzieri din cauza unor jocuri politice și a gestionării deficitare a implementării proiectului până în octombrie 2020.

Cu toate acestea, lucrările sunt, în cea mai mare parte, în grafic, existând deja străzi întregi finalizate, unele în totalitate, iar altele la nivel de borduri și primele două straturi de asfalt.

Urbea Mea: Au apărut, în spațiul public, mai multe discuții despre dispariția locurilor de parcare de pe bulevardele pe care se lucrează acum. Este adevărat? Câte locuri de parcare dispar?

Flaviu Buta: Da, au apărut mai multe discuții și, în mare parte, sunt justificate. Într-adevăr, conform celor asumate de către Primărie și Consiliul Local în perioada 2018-2020, actualele locuri publice de parcare de pe prima bandă a bulevardelor Republicii, Revoluției și Ferdinand I dispar, dar aceste aproximativ 400 de locuri vor fi înlocuite cu altele, în proximitate. Pentru zona bulevardului Revoluției, am închiriat, în primă fază, pe durata lucrărilor de mobilitate, dar cu posibilitate de prelungire, un teren pe strada Ioan Alexandru, în proximitatea Pieței din Cetate, pe care au fost amenajate 110 locuri publice de parcare. Totodată, pentru demolarea blocului G2 și construirea unei parcări supraetajate, cu două etaje, de 171 locuri, a fost semnat zilele trecute contractul pentru servicii de proiectare + lucrări de execuție. Astfel, anul viitor, acele locuri de parcare vor putea fi date în folosință. Pentru zona din Centru, a bulevardului Ferdinand I, am amenajat deja o parcare publică de 24 locuri în zona Casei de Cultură a Studenților, urmând să mai înființăm și alte locuri de parcare în zona Pieței Consiliului Europei, dar și pe străzi adiacente proiectului de mobilitate, pe care circulația va fi cu sens unic.

Urbea Mea: O întrebare pe care cu siguranță și-au pus-o foarte mulți albaiulieni: Nu puteau fi utilizați acei bani pentru modernizarea străzilor care acum nu au nici măcar asfalt pe ele, nu a celor care, de bine, de rău, erau asfaltate?

Flaviu Buta: Din păcate, nu. Acele fonduri erau destinate exclusiv proiectelor de mobilitate urbană. Deci fie accesai fondurile și utilizai banii în acest scop, fie erau folosiți de către alte municipalități. Dar asta nu înseamnă că neglijăm acele multe străzi care nu au utilități ori asfalt. Am depus proiecte pentru introducerea rețelelor pe foarte multe artere, de exemplu zona Emil Racoviță, cu 11 străzi adiacente, pe care se lucrează în acest moment la introducerea canalizării și a apei, urmând să începem, în perioada următoare, lucrările de modernizare. Apoi Cartierul Orizont, lăsat de izbeliște de către dezvoltatori, pentru care avem finanțarea pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, în acest moment fiind în procedură de licitație.

Urbea Mea: În final, care este mesajul tău pentru albaiulieni?

Flaviu Buta: Doresc să îi asigur că toate aceste lucrări se fac pentru confortul și bunăstarea fiecărui locuitor al orașului și îi îndemn să aibă încredere în actuala administrație, care verifică îndeaproape execuția lucrărilor, și încă o fărâmă de răbdare pentru a vedea, anul viitor, noua față a orașului. În acel moment vor înțelege că toate aceste lucrări erau atât de necesare comunității. Doresc să îi îndemn să își răspundă și unei întrebări: Dumneavoastră cum ați fi procedat, înțelegând aspectele menționate mai sus? Ați fi renunțat la cele două proiecte, de aproape 50 de milioane de euro, proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere de care Alba Iulia nu a mai avut și nu va mai avea multă vreme parte, sau ați fi făcut exact ceea ce facem noi acum, adică puțin deranj, timp de câteva luni, urmat de mulți ani în care ne vom bucura, cu toții, de ceea ce se realizează în această perioadă? Și, atunci când veți răspunde, vă rog să țineți cont că și în propria locuință, atunci când renovăm, avem parte de disconfort.