ASTĂZI: Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Semnificaţii religioase pentru această zi
În data de 23 aprilie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Numele lui înseamnă în limba greacă „lucrător al pământului”, astfel că este patronul agriculturii, al turmelor şi al păstorilor, dar este considerat şi un eliberator al deţinuţilor şi ocrotitor al săracilor.
Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi creştini. A urmat cariera militară şi a ajuns comandant în armata împăratului Diocleţian.
În anul 303, împăratul a dat un decret prin care toţi creştinii erau obligaţi să se lepede de credinţa în Hristos şi să se închine zeilor. Sfântul Gheorghe, pentru că nu a vrut să jertfească zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare în anul 303, în ziua de 23 aprilie.
În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale şi al întregii ţări. Regele Edward al III-lea a înfiinţat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat şi ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.
Reprezentarea cea mai cunoscută a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe în iconografia ortodoxă este cea în care acesta este înfăţişat călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur.
Se redă astfel, vizual, o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena terorizată de un balaur. Potrivit tradiţiei, în lacul din regiunea Capadociei din Asia Minor, trăia o fiară care terifia populaţia locală, ce îi oferea copii ca hrană să-i îmbuneze mania.
Icoanele cu Sf. Gheorghe omorând balaurul sunt imagini simple, dar puternice a luptei împotriva răului şi a fricii reprezentate de monstru.
Calul alb este o creatură graţioasă ca lumina, ca aerul şi neînfricată ca şi călăreţul de pe ea. Lancea subţire cu cruce la vârf este neîndoită şi rămâne uşoară în mâna lui însemnând că este puterea lui Dumnezeu care biruieşte răul. Chipul Sfântului Gheorghe nu arată nicio urmă de mânie, ură sau anxietate.
Uneori mâna Mântuitorului este întinsă din ceruri în semn de binecuvântare.
În icoane, mai este reprezentat ca un tânăr înalt, fără barbă, cu părul cârlionţat, lung până la urechi. Poartă în mână o cruce, semnul muceniciei sale.
Întrucât a trecut la cele veşnice fiind ucis de sabie, în unele icoane ale sfântului acesta îşi poartă în mână, pe o tipsie, capul tăiat. De obicei Sfântul Gheorghe este reprezentat în veşminte militare.
De asemenea, alte reprezentări îl înfăşişează pe Sfântul Gheorghe învemântat într-o mantie roşie – roşul fiind, în iconografie, culoarea tradiţională pentru martiri, ca războinic pedestru sau ca tribun militar în veşminte patriciene, purtând pe cap o diadema, cu o plătosă sub mantie, ţinând o cruce în mână dreaptă şi o sabie în mâna stângă.
sursa:creştinortodox.ro