FOTO-VIDEO: „Barometrul comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2015” a fost lansat la Universitatea „1 Decembrie 1918”

Joi, 30 iunie, la Universitatea „1 Decembrie 1918” a fost lansată a treia ediție a cărții „Barometrul comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2015”. Caretea, care prevede proiectele pentru dezvoltarea oraşului au fost prezentate de primarul Mircea Hava şi de coordonatorii lucrării. Volumul cuprinde rezultate ale unor analize referitoare la implicarea autorităţilor şi firmelor în dezvoltarea locală, dar şi opinia locuitorilor faţă de calitatea vieţii şi a turiştilor faţă de Cetatea istorică.

Proiectul Barometrului comunității locale este un instrument de lucru pentru dezvoltarea urbană, deocamdată unic la nivel național, care contribuie la diagnoza și evaluarea suportului și a priorităților comunitare față de proiecte de dezvoltare. Este un program de analiză și suport pentru dezvoltarea locală, reprezentând un complex de activități de cercetare, de diseminare a rezultatelor lor și de formare de stimulare a participării civile în Alba Iulia care se desfășoară conform Protocolului de colaborare nr. 64655/02.09.2014 dintre Universitatea „1 Decembrie 1918” și Municipiul Alba Iulia. În momentul de față, protocolul prevede ca barometrul să se realizeze din 2014 până în 2017.

„Este un proiect prin excelență de suport pentru dezvoltarea locală. Este o cercetare sociologică, dar care se dorește suport și furnizoare de soluții, idei pentru ezvoltarea locală. Este un proiect pe care îl vrem continuat. El este pentru o perioadă de 4 ani. În 2015 am avut plăcerea să lucrăm cu firme, cu consilierii locali. Ceea ce am făcut noi a fost să încercăm să punem pe masa municipalității dar nu numai, a celor care doresc binele acestui oraș, să punem o oglindă în care să ne vedem destul de bine. Am încercat să facem această lucrare pentru un public cât mai divers, dar am vrut să fie și un instrument de lucru. Acestă carte are rolul și de a impulsiona, a impulsiona proiecte și ideile sustenabile pentru acest oraș”, a transmis Lucian Marina, președintele Senatului UAB și unul dintre coordonatorii lucrării.

„Principala funcție a Barometrului în cadrul comunității este aceea de cunoaștere sociologică aplicată nevoilor administrației locale care dorește să aibă încrederea și suportul populației pentru proiectele de dezvoltare. În 2015 au fost angrenați în procesele de cercetare experți din cadrul administrației locale, toți cei 21 de consilieri locali, 90 de profesori, 15 directori de unități de învățământ, 120 de studenți, 2000 de adulți, 1542 de elevi, 215 turiști și vizitatori și 230 de patroni și administratori de firme”, spune Lucian Marina.

Principalele activitățile desfășurate pentru realizarea ”Barometrului comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2015” au fost: contactarea și realizarea, transcrierea și analiza primară a interviurilor cu cei 21 de consilieri locali; contactarea, realizarea, transcrierea și analiza primară a 50 de interviuri cu reprezentanți ai firmelor din municipiu; culegerea de date de la sediul a 180 de firme din Alba Iulia; realizarea a 215 interviuri cu turiștii și vizitatorii Cetății Alba Carolina; verificarea introducerea și prelucrarea datelor culese; proiectarea instrumentelor de cercetare pentru ancheta pe cetățeni, prelucrarea datelor culese de la aceștia și, în final, redactarea și predarea raportului final.

Seria de publicații Barometrul comunității locale analizează și prezintă publicului larg și liderilor comunității, cele mai importante rezultate ale programului de cercetare dintr-un an calendaristic. În 2014, a fost lansată prima publicație, iar în 2015 al doilea. Cartea din 2015 analizează câteva teme importante pentru dezvoltarea locală, cum ar fi: poziționarea consilierilor locali față de dezvoltarea urbană, implicarea firmelor în dezvoltarea locală, studiul satisfacției locuitorilor față de calitatea vieții sub multiplele sale fațete și indicatori, prezentarea turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea istorică, opiniile și propunerile populației tinere și altele.

„Prin restituirea unor rezultate ale Barometrului către consilierii locali s-a îmbogățit pachetul de metode de colectare a datelor, perspectiva metodologica cantitativă, susținută prin anchetă, fiind strâns împletită cu cea cantitativă, materializată prin interviul structurat…O serie de rezultate convergente, dar mai ales o serie de divergențe au fost relevate astfel. Modul acesta de lucru poate fi în continuare perfectat prin preluarea unor teme de cercetare sugerate de interveviați în viitoarele anchete ale Barometrului comunității locale”, este mesajul lui Mihai Pascaru, unul dintre coordonatorii lucrării.

Primarul Mircea Hava a explicat care este obiectivul acestei iniţiative.

„Dintre oraşele şi municipiile din România, Alba Iulia a fost singurul oraş care a avut curajul să-şi facă un barometru de opinie. De ce a fost făcut? Din 2014, de când a început, din întrebările puse în barometru, multe lucruri se văd pe stradă. Ne interesează să întrebăm cetăţenii ce doresc, cum doresc, care este percepţia lor”, a spus edilul.

Colectivul de autori este reprezentat de cadre didactice ale Universității, sociologi și economiști. În premieră, în 2015, sunt și absolvenți de sociologie, masteranzi, care au participat la realizarea unor capitole ale cărții.

Cartea este structurată pe 9 capitole: Metodologia și practica Barometrului comunității locale; Restituirea rezultatelor Barometrului comunității locale; Rolul Consiliului local în dezvoltarea urbană; Implicarea firmelor în dezvoltarea locală; Satisfacția locuitorilor față de calitatea vieții urbane în 2015; Reprezentări ale turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea istorică; Raportarea locuitorilor la proiectele comunitare; Opinii și propuneri ale populației tinere; Raportări ale beneficiarilor față de proiectele din grădinițe, fiecare încheindu-se cu concluzii și recomandări din partea colectivului sau specialistului care a efectuat studiul.

Ediţia din 2015 a fost coordonată de Lucian Marina și Mihai Pascaru.

Colectarea de date a fost făcută prin anchete şi chestionare online sau aplicate direct, la domiciliul locuitorilor. Proiectul a fost bugetat cu 80.000 de lei pe an, timp de patru ani, în total 320.000 de lei.