În călătoria noastră prin Cetatea Alba Iulia, ne vom opri astăzi la unul dintre obiectivele – simbol ale orașului „Marii Uniri”: Obeliscul „Horea, Cloșca și Crișan”.
Monumentul se află situat în fața porții a trei a Cetății Alba Iulia, datorită înălțimii sale de 20 metri, acesta poate fi vizibil atât din orașul de jos, șoseaua națională și de pe calea ferată.
Obeliscul „Horea, Cloșca și Crișan”, este considerat ca fiind cel mai important monument de for public, ridicat în ultimii 100 de ani în România.
Obeliscul este poziționat pe un deal artificial de pământ ce, în trecut, trebuia să protejeze poarta principală a fortificației de tirul direct al artileriei, în caz de asediu.
Inaugurarea monumentului a avut loc la data de 14 octombrie 1937, în prezența regelui Carol al II-lea și a fiului său, Mihai, care purta la acea vreme titulatura de „Mare Voievod de Alba Iulia”.
Obeliscul poartă semnătura arhitectului Octavian Mihălțan și a sculptorului Iosif Fekete (Ion Negrulea), întreaga lucrare fiind subvenționată de către populație, mai ales de elevii școlilor din Alba Iulia și țară, fiind patronată de societatea culturală „Astra”
Donații pentru ridicarea monumentului, venite din Basarabia, Cadrilater, oameni politici și guvern
Au oferit bani pentru ridicarea obeliscului şcoli din judeţele Ismail (Basarabia) sau Durostor (Cadrilater). Profesorul Iuliu Vuia din Caransebeş, a trimis la Alba Iulia suma de 150.000 lei.
Oamenii politici ai vremii, Octavian Goga, Ion Mihalache şi Pan Halippa, membrii Adunării Deputaţilor şi-au donat în 1934 diurna pe o zi pentru monumentul lui Horea, Cloșca și Crișan, rezultând o sumă de 260.000 de lei.
Societatea culturală „Astra” a strâns suma totală de 700.000 lei, iar în ridicarea monumentului s-a implicat și guvernul României care a subvenționat construcția cu 3.000.000 lei.
Calcarul din care a fost construit obeliscul, unul de Banpotoc și trahitul (rocă dură), au fost oferite de Societatea „Pietroasa” din Deva, care oferea același materiale de construcție și Mausoleului de la Mărăşeşti.
Monumentul lucrat din granit, se sprijină pe un soclu compus din două volume arhitecturale paralelipipedice, cu o intrare în fațada principală, care se sprijină simbolic pe o celulă, care reprezintă represiunile și suferințele îndurate de liderii răscoalei țărănești din Munții Apuseni.
Deasupra ușii de fier forjat de pe fațada vestică, se înalță o coloană masivă, de secțiune pătrată, din granit, pe fațada principală a acesteia se află un basorelief de piatră albă în care sunt sculptate hotarele României Mari, iar în mijloc, figurile lui Horea, Cloșca și Crișan vorbind iobagilor.
Pe latura opusă a obeliscului, a fost atașată o statuie de mari dimensiuni a zeiței Victoria, înaripată și ţinând în mâna dreaptă o cunună cu lauri, care simbolizează victoria cauzei răscoalei țărănești din din 1784, și a conducătorilor ei Horea, Cloşca și Crișan.
Monumentul este caracteristic stilului Art Deco, curent artistic care îmbină motivele geometrice cu cele florale şi cu graţia liniei corpului uman.
Sursa – foto: Urbea Mea și Memoria Urbis
