Lucrarea surprinde aproape \u00eentregul areal al Pie\u021bei Mari, scena fiind v\u0103zut\u0103 de undeva din col\u021bul de nord-vest al acesteia, de la nivelul solului. Fa\u021badele cl\u0103dirilor care \u00eei m\u0103rginesc latura sudic\u0103 au fost redate detaliat, put\u00e2ndu-se observa at\u00e2t elementele de decor arhitectural, c\u00e2t \u0219i cromatica din epoc\u0103 a fa\u021badelor. Acuarela are \u0219i o important\u0103 valoare documentar\u0103, deoarece demonstreaz\u0103 c\u0103 imobilele din aceast\u0103 parte a ora\u015fului nu au suferit p\u00e2n\u0103 \u00een prezent dec\u00e2t transform\u0103ri minore, fiind vizat\u0103 \u00een special decora\u021bia, cu o singur\u0103 excep\u021bie, cea a edificiului care, la acea dat\u0103, ad\u0103postea garnizoana ora\u0219ului. Aceast\u0103 cl\u0103dire a fost cump\u0103rat\u0103 ulterior, \u00een anul 1861, de c\u0103tre exploratorul \u015fi colec\u0163ionarul Franz Binder, care a renovat-o, \u00eenzestr\u00e2nd-o cu o nou\u0103 fa\u0163ad\u0103, de manier\u0103 eclectic\u0103. \u00cen subsolul tabloului, sub titlul imaginii pe care a reprodus-o, \u201eProspect des Groszen Platzes der Stadt M\u00fchlbach in Siebenb\u00fcrgen Ao 1820\u201d, autorul a consemnat \u0219i numele proprietarilor imobilelor din acel front stradal, din 1820 p\u00e2n\u0103 \u00een 1937, c\u00e2nd a fost realizat\u0103 acuarela.<\/p>\n\n\n\n
Rudolf Ottokar P\u00fchringer (1875-?) s-a n\u0103scut \u00een 28 aprilie 1875, la Praga, fiind fiul ofi\u0163erului Maximilian P\u00fchringer \u015fi al Bertei, n\u0103scut\u0103 Schwanenbeck. Urm\u00e2nd exemplul tat\u0103lui s\u0103u, a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cariera militar\u0103, ajung\u00e2nd locotenent-colonel la Regimentul 8 de Geniu, \u00eempreun\u0103 cu care s-a deplasat \u00een nordul Transilvaniei, \u00een contextul lucr\u0103rilor la c\u0103ile ferate de acolo. La 8 iunie 1907 s-a c\u0103s\u0103torit cu Henriette Baumann, la Sebe\u015f, unde s-a \u015fi stabilit, \u015fi \u00eempreun\u0103 au avut patru copii. F\u0103r\u0103 a avea studii \u00een domeniul artelor, a pictat \u00een special acuarele, f\u0103r\u0103 a neglija \u00eens\u0103 \u015fi alte tehnici (uleiul). De\u015fi se cunosc pu\u0163ine lucr\u0103ri ale sale (\u201eCastelul Kreuzenstein\u201d, \u201eLacul \u015fi Turnul Studentului\u201d, ambele p\u0103strate \u00een colec\u0163ia Friedrich Mauksch), despre Rudolf P\u00fchringer se poate afirma c\u0103 este un artist atent la detalii, lucr\u0103rile sale av\u00e2nd, \u00een prezent, pe l\u00e2ng\u0103 semnifica\u021bia artistic\u0103, \u0219i o important\u0103 valoare documentar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Centrul Cultural \u201eLucian Blaga\u201d Sebe\u0219 \u0219i Muzeul Municipal \u201eIoan Raica\u201d Sebe\u0219<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen urm\u0103 cu 148 de ani se n\u0103\u0219tea pictorul Rudolf Ottokar P\u00fchringer, de la care ne-a r\u0103mas cea mai veche reprezentare grafic\u0103 detaliat\u0103 a unui ansamblu urban din Sebe\u0219: Pia\u021ba Mare a ora\u0219ului, o acuarel\u0103 pictat\u0103 \u00een anul 1937, care reproduce o imagine mai veche, dat\u00e2nd din 1820. Lucrarea surprinde aproape \u00eentregul areal al Pie\u021bei …<\/p>\n","protected":false},"author":16,"featured_media":107384,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[2038],"tags":[],"class_list":["post-107383","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura"],"yoast_head":"\n