Petru Maior, \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, carte veche rom\u00e2neasc\u0103 ap\u0103rut\u0103 la Buda \u00een anul 1812<\/p>\n\n\n\n
\u00cen colec\u021biile Muzeului Municipal \u201eIoan Raica” din Sebe\u015f se p\u0103streaz\u0103 un exemplar al lucr\u0103rii \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, scris\u0103 de ilustrul reprezentant al \u0218colii Ardelene, Petru Maior. Cartea, tip\u0103rit\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu litere chirilice, are 340 pagini \u015fi p\u0103streaz\u0103 pe pagina de titlu c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri f\u0103cute de primul proprietar al c\u0103r\u021bii. \u00cen completarea titlului tip\u0103rit al lucr\u0103rii, \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, acesta a ad\u0103ugat olograf \u201esi en Ardialu”, iar deasupra locului apari\u021biei lucr\u0103rii, \u0219i-a f\u0103cut cunoscut\u0103 identitatea, \u201eIoanu Kornya parochu greco Katolicu” \u00eensemnare sub care a notat \u201e1854 Anu si luna lui Februar 16″.<\/p>\n\n\n\n
Revenind la autorul lucr\u0103rii, Petru Maior (cca. 1756-1821) este originar dintr-o familie de mici nobili din T\u00e2rn\u0103veni. N\u0103scut \u00een jurul anului 1756, a fost istoric, filolog \u0219i scriitor rom\u00e2n transilv\u0103nean, reprezentant de frunte al \u0218colii Ardelene. Dup\u0103 studii gimnaziale la T\u00e2rgu Mure\u0219 \u0219i Blaj, a urmat filosofia \u0219i teologia la Colegiul \u201eDe Propaganda Fide” din Roma, \u00eentre 1774 \u015fi 1779, iar apoi dreptul, la Universitatea din Viena (1779-1780). A fost profesor la gimnaziul din Blaj, \u00eentre 1780 \u015fi 1785, apoi protopop al Gurghiului \u015fi, ulterior, p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 1821, revizor \u015fi corector al c\u0103r\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti la tipografia de la Buda. Important sus\u021bin\u0103tor al drepturilor rom\u00e2nilor Transilv\u0103neni, a participat la redactarea \u201eSupplex Libellus Valachorum” (1792). A publicat o serie de lucr\u0103ri teologice, istorice, filologice, printre care \u015fi \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, tip\u0103rit\u0103 la Buda \u00een anul 1812, lucrare desemnat\u0103 exponatul lunii decembrie la Muzeul Municipal \u201eIoan Raica” Sebe\u015f.<\/p>\n\n\n\n
Originea poporului rom\u00e2n este prima problem\u0103 pe care Petru Maior a abordat-o \u00een aceast\u0103 lucrare. Evenimentele anterioare cuceririi Daciei de c\u0103tre romani \u015fi r\u0103zboaiele dintre Decebal \u015fi Traian au fost tratate succint. \u00centruc\u00e2t obiectivul s\u0103u a fost demonstrarea originii pur romane a poporului rom\u00e2n \u015fi a latinit\u0103\u021bii limbii rom\u00e2ne, pentru Maior se impunea sus\u021binerea ideii extermin\u0103rii dacilor \u00een timpul r\u0103zboaielor daco-romane. A scris apoi despre romanii din Dacia, abord\u00e2nd rela\u021biile lor cu \u201ebarbarii”, organizarea politic\u0103 a acestora etc.A analizat apoi perioada istoric\u0103 zbuciumat\u0103 care a debutat odat\u0103 cu secolul al III-lea, c\u00e2nd a \u00eenceput migra\u021bia popoarelor \u015fi care s-a \u00eencheiat odat\u0103 cu apari\u021bia \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne. \u00cen aceast\u0103 parte a lucr\u0103rii, Maior a \u00eencercat s\u0103 identifice perioade \u00een care autohtonii au cunoscut o real\u0103 independent\u0103. Nu a neglijat nici rela\u021biile rom\u00e2no-ungare, vorbind \u00eens\u0103 \u00een termeni de-a dreptul peiorativi despre principala sur\u0103 istoric\u0103 ungar\u0103, \u201eGesta Hungarorum”, \u015fi despre autorul acesteia. Ultimele capitole ale lucr\u0103rii le-a dedicat istoriei rom\u00e2nilor din sudul Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
Problema fundamental\u0103 a istoriei noastre medievale a fost continuitatea poporului rom\u00e2n pe teritoriul pe care-l locuie\u0219te \u00een prezent \u015fi, cu toate c\u0103 p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, c\u00e2nd rom\u00e2nii din Transilvania au \u00eenceput s\u0103 cear\u0103 drepturi politice egale cu celelalte popoare ale Imperiului Habsburgic, istoricii str\u0103ini au recunoscut originea latin\u0103 a limbii \u015fi romanitatea poporului rom\u00e2n, pentru a le contesta cererile, o serie de istorici ca Iosif Eder, Franz Sulzer, Johann Christian von Engel \u0219.a. care, al\u0103turi de oameni politici ai timpului, au contestat formarea \u015fi continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 rom\u00e2nii s-au format la sudul Dun\u0103rii \u015fi au trecut la nord de fluviu \u015fi \u00een special \u00een Transilvania abia \u00een secolele XII-XIII, dup\u0103 venirea ungurilor.<\/p>\n\n\n\n
Animat de iubirea pentru neamul din care face parte, Petru Maior a realizat o istorie a tuturor rom\u00e2nilor p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIII-lea, \u00eens\u0103 nu una politic\u0103 \u00een care cronologia evenimentelor s\u0103 fie riguros respectat\u0103, ci, mai degrab\u0103, o istorie a problemelor pe care le-a ridicat formarea poporului rom\u00e2n \u015fi a drepturilor pe care acesta ar fi trebuit s\u0103 le aib\u0103. De aceea nu a respectat rigorile \u0219tiin\u021bei istorice, lucrarea dezvolt\u00e2ndu-se \u00een func\u021bie de necesit\u0103\u021bile pe care le impunea combaterea teoriilor celor care negau drepturile rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n
Prin lucrarea \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, Petru Maior r\u0103m\u00e2ne primul mare polemist din istoria culturii noastre, cartea cuprinz\u00e2nd pagini de critic\u0103 \u015fi adev\u0103rate demonstra\u021bii de subtilitate \u015fi abilitate. Comite exager\u0103ri, dar ele sunt explicabile pe de-o parte prin stadiul cercet\u0103rii istorice al vremii sale, iar pe de alt\u0103 parte prin scopul pe care \u015fi l-a asumat, de a combate teoriile adversarilor. Aceste lucruri l-au determinat s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 \u00een anumite situa\u021bii limitele adev\u0103rului, f\u0103r\u0103 a gre\u0219i \u00eens\u0103 \u00een problemele esen\u021biale ale istoriei Evului Mediu rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n
Un alt merit al s\u0103u a fost \u015fi faptul c\u0103 a \u0219tiut cum s\u0103-\u015fi expun\u0103 ideile, c\u0103rora le-a dat o form\u0103 menit\u0103 s\u0103 nu \u0219ocheze oficialit\u0103\u021bile, evit\u00e2nd astfel \u00eempiedicarea public\u0103rii lucr\u0103rii sale. A \u00eenv\u0103\u021bat din p\u0103\u021bania prietenului s\u0103u Gheorghe \u015eincai, a c\u0103rui lucrare, \u201eHronicul rom\u00e2nilor \u015fi a mai multor neamuri”, de\u0219i mult mai bine documentat\u0103 dec\u00e2t a sa, a fost respins\u0103 de cenzura care a dat o sentin\u021b\u0103 clar\u0103 \u201eOpus igne, autor patibui digne”! (Cartea este demn\u0103 de foc, autorul de sp\u00e2nzur\u0103toare). I-a ridiculizat pe adversarii poporului rom\u00e2n, devoal\u00e2ndu-le superficialitatea \u015fi reaua credin\u021b\u0103 p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 respectul fa\u021b\u0103 de autoritatea politic\u0103 a vremii, astfel c\u0103 lucrarea lui a v\u0103zut lumina tiparului \u015fi a fost difuzat\u0103, r\u0103sp\u00e2ndind ideile sale, care nu erau altceva dec\u00e2t argumente \u00een justificarea drepturilor politice ale rom\u00e2nilor din Transilvania, contribuind astfel la formarea con\u0219tiin\u021bei de neam \u015fi a ideii de continuitate \u015fi unitate a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n
Exemplarul din \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, de\u021binut de Muzeul Municipal \u201eIoan Raica” Sebe\u015f, provine din Biblioteca familiei Bena din Pianu de Jos, de unde a fost adus \u00een 16 martie 1958, \u015fi poate fi admirat ca exponat al lunii decembrie \u00een cadrul unei mici expozi\u021bii organizate cu acest prilej.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Petru Maior, \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, carte veche rom\u00e2neasc\u0103 ap\u0103rut\u0103 la Buda \u00een anul 1812 \u00cen colec\u021biile Muzeului Municipal \u201eIoan Raica” din Sebe\u015f se p\u0103streaz\u0103 un exemplar al lucr\u0103rii \u201eIstoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dachia”, scris\u0103 de ilustrul reprezentant al \u0218colii Ardelene, Petru Maior. Cartea, tip\u0103rit\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu litere chirilice, are …<\/p>\n","protected":false},"author":16,"featured_media":109933,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-109932","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-eveniment"],"yoast_head":"\n