\u00cen patrimoniul muzeului din Sebe\u015f se p\u0103streaz\u0103 un manuscris de folclor medical, dat\u00e2nd de la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea, provenit din satul R\u0103chita, jud. Alba. Manuscrisul are patru pagini, dintre care trei con\u021bin re\u0163ete medicale empirice, redactate \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u0219i scrise cu un amestec de caractere chirilice \u015fi latine. A fost \u00eentocmit de Gligor Ghi\u015fe (1837-1915) \u015fi cuprinde 10 re\u0163ete, 3 referitoare la albine \u015fi 7 la medicina uman\u0103, unele cu v\u0103dit caracter magic.<\/p>\n\n\n\n
Gligor Ghi\u015fe a fost epitrop la biserica din R\u0103chita \u00eentre anii 1881 \u0219i 1888 \u015fi era un pasionat \u015fi foarte priceput apicultor, av\u00e2nd, dup\u0103 cum se men\u0163iona, cea mai frumoas\u0103 stupin\u0103 din toat\u0103 zona. \u00cen aceste condi\u0163ii, nu surprinde faptul c\u0103 manuscrisul debuteaz\u0103 tocmai cu trei re\u0163e destinate apicultorilor \u0219i care \u00eembin\u0103 solu\u021biile practice cu cele magice. Celelalte \u015fapte se refer\u0103 la combaterea durerii de picioare, la tratarea r\u0103celii \u015fi a durerilor asociate cu acestea, la durerea de m\u0103sele, combaterea c\u00e2rceilor, a tusei, eliminarea negilor, manuscrisul \u00eencheindu-se cu o re\u0163et\u0103 destinat\u0103 trat\u0103rii malariei, afec\u021biune numit\u0103 de autor \u201efriguri de trei zile”, boal\u0103 grav\u0103 \u015fi frecvent\u0103 \u00een epoc\u0103, cu o mortalitate ridicat\u0103. Potrivit autorului, malaria putea fi vindecat\u0103 conform re\u0163etei transmise posterit\u0103\u0163ii, cu o combina\u0163ie de \u015fofran, funingine \u015fi usturoi.<\/p>\n\n\n\n
Prezen\u0163a acestui manuscris nu este unic\u0103 \u00een peisajul cultural al zonei, profesorul Gheorghe Pavelescu public\u00e2nd \u00een anii ’70 ai secolului trecut alte trei texte similare, provenite din satele \u015eugag, S\u0103sciori \u015fi Sebe\u015fel, precum \u015fi o cantitate impresionant\u0103 de folclor medical cules din zon\u0103 \u00een mai multe etape, revizuit \u015fi republicat de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n
Medicina popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a suferit de-a lungul timpului influen\u0163ele popoarelor care au contribuit la etnogeneza rom\u00e2nilor sau cu care ace\u0219tia au intrat \u00een contact. Dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea Daciei, dintre popoarele migratoare care s-au perindat \u00een spa\u0163iul carpato-danubiano-pontic, cea mai mare influen\u0163\u0103 asupra medicinei, \u015fi nu numai, au avut-o slavii. P\u0103trun\u015fi \u00een zon\u0103 \u00een secolul al VI-lea, ace\u015ftia vehiculau o medicin\u0103 bazat\u0103 pe cunoa\u015fterea propriet\u0103\u0163ilor curative ale unor plante medicinale, completat\u0103 cu o serie de concep\u0163ii magice.<\/p>\n\n\n\n
P\u00e2n\u0103 nu demult, \u0163\u0103ranul rom\u00e2n avea aceea\u015fi concep\u0163ie \u00een care bolile erau privite ca av\u00e2nd trei cauze: pedeaps\u0103 a p\u0103catului, interven\u0163ie a duhurilor rele \u015fi factor demografic echilibrant \u0219i, ca urmare, nici vindecarea lor nu putea veni dec\u00e2t prin trei complexe de mijloace furnizate de religie, magie \u015fi de \u015ftiin\u0163a empiric\u0103. Cele trei mijloace le \u00eent\u00e2lnim grupate c\u00e2te dou\u0103 sau toate la un loc, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 medicina popular\u0103 fiind disciplina g\u0103sirii leacului, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 fie acela\u015fi lucru cu medicamentul, adic\u0103 crearea tuturor condi\u0163iilor prielnice vindec\u0103rii, pentru c\u0103 \u0163\u0103ranul rom\u00e2n era convins c\u0103 bolnavul se vindec\u0103 numai \u201edac\u0103 e s\u0103 se vindece”.<\/p>\n\n\n\n