Gustav Adolf Schoppelt s-a n\u0103scut la Sebe\u015f \u00een data de 9.02.1867, fiind fiul me\u0219terului cizmar Josef Schoppelt \u015fi al so\u021biei sale Ludovika, n\u0103scut\u0103 N\u00f6sner, originar\u0103 din Sibiu. Familia Schoppelt a fost, timp de multe genera\u021bii, una de meseria\u0219i, primul reprezentant care apare \u00een registrele biserice\u0219ti evanghelice fiind Georg Schoppelt, un sticlar care s-a c\u0103s\u0103torit la Sebe\u015f \u00een 30.03.1731. Acesta, de\u0219i nu era originar din Sebe\u0219, s-a c\u0103s\u0103torit cu fiica unui consilier, Georg Bernhard, numit Schnell, \u015fi a fost ales, la r\u00e2ndul lui, \u00een consiliul extins al ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n
Bunicul lui Gustav Adolf Schoppelt din partea mamei a fost me\u0219terul bl\u0103nar, din Sibiu, Johann Georg N\u00f6sner. Acesta a tr\u0103it \u00een anii 1850 la Bucure\u0219ti, unde s-a mutat din nou, \u00eempreun\u0103 cu cea de-a doua so\u021bie (mama lui Ludovika murise \u00een 1850), \u00een anul 1860, imediat dup\u0103 ce fiica sa Ludovika s-a m\u0103ritat cu Josef Schoppelt. La botezul primului fiu, n\u0103scut la Bucure\u0219ti, Johann Georg era gr\u0103dinar la ambasada Elve\u021biei, iar la na\u0219terea fiului urm\u0103tor e men\u021bionat ca fiind profesor de zoologie. \u00cen familie exist\u0103 informa\u021bii diferite despre profesia sa de la Bucure\u0219ti: fost biolog \u015fi zoolog la curtea princiar\u0103 sau profesor universitar de zoologie la Universitatea din Bucure\u0219ti, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1864. Nu exist\u0103 dovezi care s\u0103 sus\u021bin\u0103 niciuna dintre aceste dou\u0103 variante. Sigur este c\u0103, dup\u0103 \u00eentoarcerea la Sebe\u015f, Johann Georg a avut o colec\u021bie substan\u021bial\u0103 de mineralogie \u015fi de animale \u00eemp\u0103iate.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 terminarea \u0219colii (liceul inferior) la Sebe\u015f, Gustav Adolf Schoppelt a f\u0103cut ucenicia ca t\u00e2mplar \u015fi dup\u0103 ce a devenit calf\u0103 a lucrat la Sebe\u015f \u015fi la T\u00e2rgu Mure\u0219. \u00cen anul 1884 fratele lui mai mare, Carl Josef, a fost recrutat \u00een armat\u0103. Fiind cizmar \u015fi indispensabil \u00een atelierul tat\u0103lui, care a fost par\u021bial invalid dup\u0103 un accident, Gustav Adolf s-a oferit s\u0103 fie recrutat \u00een locul fratelui s\u0103u. Stagiul militar l-a f\u0103cut la Sibiu la artilerie (probabil la Regimentul de artilerie nr. 36). \u00cen anul 1888 a fost eliberat din armat\u0103, cu gradul de subofi\u021ber financiar.<\/p>\n\n\n\n
Din 1888 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1890, \u0219i-a continuat, dup\u0103 obiceiul timpului, peregrinajul de calf\u0103 (la Cluj, Oradea, Budapesta, Graz, Ischl, Salzburg \u0219i M\u00fcnchen). \u00centors la Sebe\u015f, \u00een 1.07.1890 s-a c\u0103s\u0103torit cu Marie Mathilde, fiica me\u0219terului rotar Josef Paulini din Sebe\u015f.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, Gustav Adolf Schoppelt s-a angajat ca magazioner (ajutat probabil de cuno\u0219tin\u021bele financiare deprinse \u00een timpul armatei) la minele de aur \u015fi argint de la C\u0103inelu de Sus, \u00een Mun\u021bii Apuseni, \u015fi s-a mutat, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia, la Boi\u021ba. Cu timpul s-a reorientat profesional, devenind un fel de laborant\/controlor de calitate la min\u0103 (\u201eProbierer\u201d – o persoan\u0103 care, pe baza unor analize simple, poate determina rapid con\u021binutul de metale pre\u021bioase din roc\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poate decide direc\u021bia \u00een care exploatarea s\u0103 fie continuat\u0103). Minele din C\u0103inelu de Sus au fost proprietatea unei societ\u0103\u021bi miniere din Germania \u015fi au fost supravegheate, din punct de vedere tehnic, de dr. Albano Brand (profesor la Universitatea Tehnic\u0103 de la Berlin). C\u00e2nd acesta a fost trimis de societatea minier\u0103 englez\u0103 \u201eAnglo-German Exploration Comp.\u201d pentru exploat\u0103ri \u00een Australia, i-a oferit lui Gustav Adolf Schoppelt ocazia s\u0103-l \u00eenso\u021beasc\u0103, ca laborant \u015fi asistent, \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie.<\/p>\n\n\n\n
Astfel, \u00een luna august 1895 Gustav Adolf Schoppelt a plecat \u00een prima sa mare c\u0103l\u0103torie. A traversat cu trenul Ungaria \u015fi Croa\u0163ia (ambele, ca \u015fi Transilvania, p\u0103r\u021bi ale imperiului Austro-Ungar la acea dat\u0103), a trecut grani\u021ba spre Italia, \u00een apropiere de Triest, a f\u0103cut o scurt\u0103 oprire pentru a vizita Roma \u015fi a ajuns la Napoli. Acolo s-a \u00eent\u00e2lnit cu profesorul Albano Brand, care venise \u015fi el cu trenul de la Berlin. \u00cempreun\u0103, \u00een 18.08.1895 s-au \u00eembarcat pe vasul englez, ac\u021bionat cu aburi, \u201eOrotava\u201d. Vaporul s-a deplasat pe traseul: Marea Mediteran\u0103, canalul Suez, Marea Ro\u0219ie \u015fi Oceanul Indian, iar prima oprire mai \u00eendelungat\u0103 a fost la Colombo (azi Sri Lanka). La 13.09.1895, Gustav Adolf Schoppelt \u015fi Albano Brand au debarcat la Albany, un port \u00een sud-vestul Australiei de Vest, de unde s-au deplasat cu trenul p\u00e2n\u0103 la Perth, capitala Australiei de Vest, iar c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu p\u00e2n\u0103 la Curarawalye, sta\u021bia final\u0103 (la acel timp) a liniei de cale ferat\u0103 spre regiunea aurifer\u0103 (Goldfields). Prin de\u0219ertul australian, p\u00e2n\u0103 la Coolgardie, un or\u0103\u0219el populat de c\u0103ut\u0103tori de aur, Albano Brand s-a deplasat cu diligen\u021ba, \u00een timp ce Gustav Adolf Schoppelt a preferat s\u0103 mearg\u0103 pe jos, din dorin\u021ba de a cunoa\u0219te \u00eemprejurimile, aventur\u0103 ce era s\u0103-l coste via\u021ba, din cauza lipsei de ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen lunile urm\u0103toare au vizitat \u015fi au evaluat diferite mine aurifere, ca posibile achizi\u021bii pentru societatea pe care o reprezentau. \u0218ederea celor doi \u00een Australia s-a \u00eencheiat cu c\u00e2teva luni mai devreme dec\u00e2t se pl\u0103nuise, cauza fiind \u00eemboln\u0103virea profesorului Brand. \u00cen familia lui Gustav Adolf Schoppelt exista zvonul c\u0103 boala acestuia ar fi fost de natur\u0103 psihic\u0103 \u0219i c\u0103 s-a declan\u0219at \u00een urma presiunilor \u0219i chiar a amenin\u021b\u0103rilor cu moartea f\u0103cute de proprietarii unei mine care au \u00eencercat astfel s\u0103 supraestimeze valoarea acesteia.<\/p>\n\n\n\n
La 3.07.1896, cei doi exploratori s-au \u00eembarcat la Albany pe vasul englezesc \u201eAustral\u201d, cu care au c\u0103l\u0103torit la Adelaide, unde s-au oprit pentru vizitarea ora\u0219ului. De acolo au mers cu trenul la Melbourne \u015fi mai departe la Sidney. Dup\u0103 c\u00e2teva zile s-au \u00eembarcat pe vasul german \u201eDarmstadt\u201d, cu care s-au \u00eentors \u00een Europa, urm\u00e2nd aceea\u0219i rut\u0103 ca la dus. Gustav Adolf Schoppelt a debarcat \u00een 24.09.1896 la Genova, de unde a c\u0103l\u0103torit cu trenul, prin Budapesta, la Sebe\u015f.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 un an petrecut la C\u0103inelu de Sus, \u00een prim\u0103vara 1897 Gustav Adolf Schoppelt a primit ocazia unei noi c\u0103l\u0103torii ca asistent al inginerului miner norvegian Chr. T. Nissen, care lucra \u00een acel timp pentru o societate minier\u0103 german\u0103. A plecat cu trenul p\u00e2n\u0103 la Berlin \u015fi de acolo, mai departe, la Moscova \u015fi la Nijni-Novgorod, unde l-a \u00eent\u00e2lnit pe inginerul Nissen. Acolo s-au \u00eembarcat pe un vas care naviga pe fluviul Volga. \u00cen apropiere de Cazan, vasul a trecut pe r\u00e2ul Kama, continu\u00e2ndu-\u0219i astfel drumul spre Mun\u021bii Ural. De la Perm au luat trenul, cu care au mers spre nord-est, trec\u00e2nd prin mun\u021bi grani\u021ba dintre Europa \u015fi Asia, p\u00e2n\u0103 la sta\u0163ia Cu\u015fva, de unde, \u00een lipsa altor mijloace de transport, au c\u0103l\u0103torit cu un car tras de cai. Pe flancul de est al Mun\u021bilor Ural, \u00een apropierea latitudinii 62 (aceea\u0219i ca a St. Petersburgului) Nissen \u015fi asistentul s\u0103u au evaluat valoarea minier\u0103 a regiunii timp de opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u00cen luna august a aceluia\u0219i an, Gustav Adolf Schoppelt s-a \u00eentors acas\u0103, urm\u00e2nd aceea\u0219i rut\u0103 ca la dus.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul urm\u0103tor, la \u00eenceputul lunii mai, Gustav Adolf Schoppelt a primit un nou angajament din partea inginerului Nissen pentru o exploatare din Siberia, \u00een numele unei societ\u0103\u021bi miniere franco-belgiene. De data aceasta, Gustav Adolf a plecat \u00eenso\u021bit de so\u021bia \u015fi de fiica lor Adolfine, care \u00eemplinise 6 ani. Dup\u0103 ce au ajuns la Nijni-Novgorod, au c\u0103l\u0103torit din nou pe fluviul Volga p\u00e2n\u0103 la Samara, de unde au mers cu trenul prin Ufa, p\u00e2n\u0103 la Bi\u015fchil, trec\u00e2nd din nou grani\u021ba spre Asia. O troic\u0103 cu cai i-a adus aproximativ 80 de km spre est, \u00een zona de explorare. Acolo au tr\u0103it \u00eentr-o colonie populat\u0103 de angaja\u021bi ru\u0219i, francezi, germani \u0219i austrieci. Datorit\u0103 faptului c\u0103 so\u021bia sa s-a \u00eemboln\u0103vit, Gustav Adolf s-a v\u0103zut nevoit \u00eens\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 mai devreme, merg\u00e2nd cu trenul, prin Kiev, p\u00e2n\u0103 la Odessa. De acolo, pe Marea Neagr\u0103, \u015fi apoi pe Dun\u0103re, familia a c\u0103l\u0103torit p\u00e2n\u0103 la Or\u015fova, unde au intrat \u00een Austro-Ungaria.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen data de 16.12.1899, biroul de imigra\u021bie de la Ellis Island (New York) a \u00eenregistrat sosirea \u00een Statele Unite a unui anume Gustav Schopelt, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 32 de ani, originar din Sebe\u015f. Prenumele este identic, \u00een timp ce numele acestuia difer\u0103 \u00een foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103 (doar un \u201ep\u201d lipse\u0219te) de cel al personajului nostru. De asemenea, v\u00e2rsta \u015fi originea acestora coincid \u015fi, mai mult, intrarea \u00een SUA a avut loc \u00een perioada goanei dup\u0103 aur din Alaska, fiind foarte probabil ca acesta s\u0103 fi fost Gustav Adolf Schoppelt. Cum aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie nu a fost men\u021bionat\u0103 \u00een nicio alt\u0103 surs\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea dac\u0103 persoanele respective sunt \u00eentr-adev\u0103r identice.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen data de 1.10.1900, Gustav Adolf Schoppelt \u00eencepea urm\u0103toarea sa mare c\u0103l\u0103torie, de data aceasta spre America de Sud, la Surinam (Guyana Olandez\u0103). S-a \u00eembarcat la Amsterdam, pe vasul \u201ePrins Wilhelm IV\u201d, iar \u00een 20.10.1900 a ajuns la Paramaribo, capitala de atunci a coloniei (\u015fi capitala statului Surinam din prezent).<\/p>\n\n\n\n
Gustav Adolf Schoppelt a navigat pe fluviul Surinam, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 cu un vapor po\u0219tal, apoi cu c\u00e2teva canoe, \u015fi a parcurs ultima parte a drumului pe jos, prin jungl\u0103, p\u00e2n\u0103 a ajuns la c\u00e2mpurile aurifere din jungla surinamez\u0103, evaluate \u015fi exploatate de o societate minier\u0103 olandez\u0103. Din cauza climei at\u00e2t func\u021bionarii europeni, c\u00e2t \u015fi muncitorii localnici n-au putut rezista mai mult de c\u00e2teva luni ne\u00eentrerupt \u00een jungl\u0103, fiind nevoi\u021bi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 periodic pentru o scurt\u0103 refacere la Paramaribo, pe coasta oceanului Atlantic. \u00cen aceste condi\u021bii, Gustav Adolf Schoppelt a fost, pentru o perioad\u0103 de timp, singurul func\u021bionar european \u00een depozitul central \u015fi, ca atare, chiar \u0219eful explor\u0103rii. \u00cen cele din urm\u0103 s-a \u00eemboln\u0103vit, destul de grav, fiindu-i recomandat un concediu de 2-3 luni, timp \u00een care s-a \u00eentors acas\u0103 (martie 1901). A revenit \u00een Surinam \u00eenso\u021bit de so\u021bie, care \u00eens\u0103 n-a putut sta dec\u00e2t scurt timp la Paramaribo, din cauza unei epidemii de febr\u0103 galben\u0103. Ea s-a \u00eentors la Sebe\u015f, \u00een timp ce so\u021bul ei s-a pornit din nou \u00een jungl\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen timpul expedi\u021biilor \u00een c\u0103utarea unor depozite de aur, Gustav Adolf a g\u0103sit un p\u00e2r\u00e2u necunoscut p\u00e2n\u0103 atunci, pe care l-a numit \u201eMathilda-creek\u201d (P\u00e2r\u00e2ul Mathilda, dup\u0103 numele so\u0163iei), iar pe un afluent al fluviului Surinam, o cascad\u0103 ne\u0219tiut\u0103, c\u0103reia i-a dat numele Dodo (dup\u0103 porecla fiicei sale Adolfine). Nu este cunoscut dac\u0103 aceste nume sunt \u015fi \u00een prezent folosite sau se reg\u0103sesc doar pe h\u0103r\u021bile desenate de Gustav Adolf.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen data de 2.06.1902, Gustav Adolf Schoppelt s-a \u00eembarcat pentru \u00eentoarcerea acas\u0103. Din jurnalul s\u0103u afl\u0103m c\u0103 au fost disensiuni \u00eentre el \u015fi societatea minier\u0103, din cauza c\u0103rora a cerut desfacerea contractului. \u00cen lipsa unei infrastructuri pentru transportarea unor ma\u0219ini grele, materiale \u015fi for\u021b\u0103 de munc\u0103 spre zona aurifer\u0103, Gustav Adolf n-a v\u0103zut un real folos \u00een munca lui, iar societatea n-a f\u0103cut niciun efort pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor, ci a \u00eencercat s\u0103 transporte prin jungl\u0103 ma\u0219ini mari de exploatare, care \u00eens\u0103 nu au putut s\u0103 ajung\u0103 la destina\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 acceptul primit din partea societ\u0103\u021bii, a c\u0103l\u0103torit, cu un vas mic de coast\u0103, la Demarara, capitala coloniei Guyana Englez\u0103, de unde existau leg\u0103turi transatlantice spre Anglia. Cu vasul cu aburi englez \u201eAtrato\u201d a plecat spre Anglia, de unde, cu un feribot, a ajuns \u00een Olanda, pentru a finaliza toate aspectele angajamentului s\u0103u. De la Amsterdam, a plecat cu trenul la Sebe\u015f.<\/p>\n\n\n\n
\u00centre toate aceste c\u0103l\u0103torii, Gustav Adolf Schoppelt a r\u0103mas angajat la C\u0103inelu de Sus, locuind cu familia lui la Boi\u021ba (\u00een timpul c\u0103l\u0103toriilor familia sa locuia la Sebe\u015f). Prin anii 1903-1904 familia s-a mutat la Sibiu, unde Gustav Adolf a fost angajat ca func\u021bionar fiscal. Fiind deja prea \u00een v\u00e2rst\u0103 n-a fost recrutat pentru Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen 1915 sau 1916 a preluat func\u021bia de contabil or\u0103\u0219enesc la Sibiu, pe care a avut-o p\u00e2n\u0103 la pensionarea lui \u00een anul 1932 sau 1933.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 ce o boal\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 la tropice (dizenterie amoebic\u0103), al c\u0103rei purt\u0103tor a r\u0103mas, a reizbucnit, Gustav Adolf Schoppelt a decedat \u00een data de 31.08.1936 la Sibiu, unde a \u0219i fost \u00eenmorm\u00e2ntat.<\/p>\n\n\n\n
Din c\u0103l\u0103toriile sale, Gustav Adolf Schoppelt a adus numeroase piese cu valoare etnografic\u0103 \u015fi zoologic\u0103. O mare parte a acestora au fost donate Muzeului de \u0218tiin\u021be Naturale din Sibiu (devenit, ulterior, muzeul de etnografie universal\u0103 \u201eFranz Binder\u201d – azi muzeul ASTRA) \u015fi Gimnaziului Evanghelic din Sebe\u015f. C\u00e2teva piese au r\u0103mas \u00een posesia familiei.<\/p>\n\n\n\n
Fiica lui Gustav Adolf Schoppelt, Adolfine, s-a c\u0103s\u0103torit la Sibiu cu inginerul sibian Franz Bossert. Nepotul lui, Werner Bossert, a fost bibliotecar la Sibiu, redactor la Ziarul german din Rom\u00e2nia \u201eNeuer Weg\u201d \u015fi poet, public\u00e2nd \u00een limba german\u0103 mai multe volume de poezii.<\/p>\n\n\n\n
Toate informa\u021biile prezentate \u00een aceast\u0103 biografie sunt extrase din cartea: Gustav Adolf Schoppelt, \u201eReisebeschreibungen 1895-1902. Von Siebenb\u00fcrgen nach Australien, Russland und Surinam\u201d [Descrieri de c\u0103l\u0103torie 1895-1902. Din Transilvania \u00een Australia, Rusia \u015fi Surinam], Cardamina Verlag 2024, editat\u0103 de autorul acestei biografii. Sursele primare cercetate de autorul biografiei sunt citate \u00een aceast\u0103 carte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dr. Klaus-Peter Stefan (Petersmarkt, Germania) Gustav Adolf Schoppelt s-a n\u0103scut la Sebe\u015f \u00een data de 9.02.1867, fiind fiul me\u0219terului cizmar Josef Schoppelt \u015fi al so\u021biei sale Ludovika, n\u0103scut\u0103 N\u00f6sner, originar\u0103 din Sibiu. Familia Schoppelt a fost, timp de multe genera\u021bii, una de meseria\u0219i, primul reprezentant care apare \u00een registrele biserice\u0219ti evanghelice fiind Georg Schoppelt, un …<\/p>\n","protected":false},"author":16,"featured_media":112647,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[2038],"tags":[],"class_list":["post-112646","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura"],"yoast_head":"\n