![\"url\"](\"http:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/url.jpg\")
<\/a>a existat \u00een multe societ\u0103\u021bi \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul istoriei. Moartea este adesea considerat\u0103 ca fiind un personaj cu coas\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XV-lea, a ajuns s\u0103 fie reprezentat\u0103 ca o figur\u0103 scheletic\u0103 cu o coas\u0103 mare \u0219i \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o mantie neagr\u0103 cu glug\u0103. De asemenea, i s-a mai dat numele de \u00cengerul Mor\u021bii (Malach HaMavet), Biblia \u00eens\u0103\u0219i f\u0103c\u00e2nd referire la „\u00cengerul Mor\u021bii”, atunci c\u00e2nd ea culege primii n\u0103scu\u021bi ai Egiptului. Exist\u0103, de asemenea, o trimitere la „Abaddon” (Distrug\u0103torul), un \u00eenger care este cunoscut ca „\u00eengerul abisului”.<\/p>\nMoartea este un fenomen care a ridicat multe semne de \u00eentrebare tuturor civiliza\u021biilor. \u00cenc\u0103 din cele mai vechi timpuri oamenii au \u00eencercat s\u0103 afle ce se petrece dup\u0103 moarte. O s\u0103 va prezint c\u00e2teva din concep\u021biile popoarelor despre moarte un top ,mai ciudat:<\/p>\n
Slavii<\/span> Popoarele germanice \u0219i scandinave<\/span> Dacii<\/span> Religia budist\u0103<\/span> Aztecii<\/span> Religia cre\u0219tin\u0103<\/span> Am pastrat pentru final partea funny despre moarte realizata in secolul XXI<\/p>\n
\nSlavii antici, p\u0103g\u00e2ni, credeau c\u0103 lumea lor era un copac uria\u0219, crengile reprezent\u00e2nd Paradisul, lumea zeilor, iar r\u0103d\u0103cinile erau lumea mor\u021bilor. \u00cen timp ce zeul Perun guverna sub forma unui \u0219oim lumea divin\u0103, zeul Veles \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at ca un \u0219arpe, se \u00eencol\u0103cea \u00een jurul r\u0103d\u0103cinilor, p\u0103zind lumea celor mor\u021bi.<\/p>\n
\n\u00cen mitologia nordic\u0103, moartea era v\u0103zut\u0103 ca un eveniment tragic, prin care omul se desparte pentru totdeauna de Midgard, lumea celor vii. Zeii nordici, spre deosebire de zeii altor mitologii nu erau nemuritori, ci \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigau aceast\u0103 atribu\u021bie m\u00e2nc\u00e2nd merele fermecate ale Idunnei. Aceste mere le ofereau tinere\u021be ve\u0219nic\u0103, dar nu \u00eei f\u0103ceau invincibili.<\/p>\n
\nConform lui Herodot, p\u0103rintele istoriei, geto-dacii se credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era dec\u00e2t o cale de a merge la zeul lor suprem Zamolxes, zeul subp\u0103m\u00e2ntean al vegeta\u021biei \u0219i al fertilit\u0103\u021bii. De aceea, moartea unui dac \u00eensemna pentru ei un prilej de bucurie, o s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n
\nReligia budist\u0103 sus\u021bine faptul c\u0103 omul este captiv unui ciclu infinit moarte-rena\u0219tere \u00een func\u021bie de karma acumulat\u0103 \u00een timpul vie\u021bii. A\u0219adar, pentru budi\u0219ti exist\u0103 mai multe vie\u021bi, iar moartea nu este dec\u00e2t o etap\u0103 de trecere \u00eentre ele. Faptele bune sau rele s\u0103v\u00e2r\u0219ite de ei \u00eentr-o via\u021b\u0103 anterioar\u0103, constituie karma ce se oglinde\u0219te \u00een starea material\u0103 \u0219i virtu\u021bile vie\u021bii actuale.<\/p>\n
\n\u00cen mitologia aztec\u0103, moartea, violen\u021ba \u0219i sacrificiul uman sunt acceptate, recunoscute \u0219i necesare cererii divinit\u0103\u021bilor. Moartea face parte din spiritualitatea poporului aztec, ea este inclus\u0103 \u00een zodiac, al\u0103turi de celelalte semne zodiacale. La azteci, ceremoniile de \u00eenmorm\u00e2ntare sunt legate de credin\u021be ancestrale, fiind deosebit de complexe \u0219i fastuoase.<\/p>\n
\n\u00cen tradi\u021bia biblic\u0103, primul om, Adam, era la \u00eenceput nemuritor, dar a primit moartea drept pedeaps\u0103 de la Dumnezeu pentru c\u0103 a c\u0103zut \u00een ispit\u0103, gust\u00e2nd din fructul oprit. Adam a trebuit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, adic\u0103 \u00een materia din care a fost creat („P\u0103m\u00e2nt e\u0219ti \u0219i \u00een p\u0103m\u00e2nt te vei \u00eentoarce” – Facerea 3:19).<\/p>\n