![\"cetate2\"](\"http:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/cetate2-300x200.jpg\")
E aproape imposibil de descris \u00een pagini pu\u0163ine, dar este infinit mai u\u015for de descoperit pas cu pas, \u00eentr-o plimbare: Cetatea Alba Carolina. Pentru c\u0103 tot ce vei g\u0103si aici arat\u0103 biruin\u0163a oamenilor asupra timpului \u015fi un fel unic, greu de egalat, \u00een care oamenii au \u015ftiut s\u0103 transforme vremurile \u015fi s\u0103 le rezume \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt: acum!<\/p>\n
<\/p>\n
Frumuse\u0163ea locului, bun\u0103tatea \u015fi \u00een\u0163elepciunea oamenilor, toate acestea fac din acest \u0163inut o \u0163ar\u0103 de legend\u0103. Dar toate, toate n-ar fi nimic f\u0103r\u0103 Cetate! Pentru c\u0103 inima ora\u015fului este Cetatea Alba Carolina, locul \u00een care\u00a0trecutul are viitor!<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Cetatea Alba Carolina u\u015for de ajuns, greu de uitat!<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Nici timpul \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in distan\u0163ele, nimic nu-l poate \u00eempiedica pe c\u0103l\u0103torul \u00eensetat de istorie s\u0103 ajung\u0103 la Alba Iulia, \u00een Cetate. Nici cei 340 de kilometri ce despart Alba Iulia de Bucure\u015fti, nici cei 100 de kilometri de la aeroporturile interna\u0163ionale din Cluj Napoca \u015fi T\u00eergu Mure\u015f \u015fi nici drumul de 70 de kilometri de la aerogara din Sibiu, nu pot sta \u00een calea cuiva care vrea s\u0103 c\u00e2\u015ftige pariul cu trecutul \u015fi s\u0103-l descopere la el acas\u0103, \u00een Cetatea Alba Carolina.<\/p>\n <\/p>\n De aici, din inima Transilvaniei, str\u0103juit\u0103 la r\u0103s\u0103rit de apele limpezi ale Mure\u015fului, iar la apus de dealuri seme\u0163e, \u00eenconjurat\u0103 de apele repezi ale Ampoiului spre nord \u015fi de c\u00e2mpii roditoare c\u0103tre sud, Alba Iulia, cealalt\u0103 capital\u0103, e gata mereu s\u0103-\u015fi primeasc\u0103 oaspe\u0163ii \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 cu ei mileniile \u015fi miile de legende.<\/p>\n Cetatea Alba Carolina respir\u0103 aerul istoriei!<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u00cenc\u0103 dinainte de cele scrise, exist\u0103 dovezi clare c\u0103 la Alba Iulia, mileniile au trecut bl\u00e2nde peste locuri \u015fi oameni. Primele astfel de dovezi se pierd \u00een negura istoriei, cu mult \u00eenainte de era noastr\u0103. Vestigiile de la \u00eenceputul primului mileniu atest\u0103 c\u0103 istoria ora\u015fului Alba Iulia \u015fi a Cet\u0103\u0163ii sunt legate direct de cetatea dacic\u0103 de la Piatra Craivii, cunoscut\u0103 sub numele Apoulon, ridicat\u0103 pe un masiv st\u00e2ncos la numai 20 km nord de ora\u015ful de acum. Apoulon-ul dacic a devenit apoi Apulum, un ora\u015f \u00eenchegat din castrul roman construit pentru legiunea a XIII-a Gemina \u015fi din canabele ridicate l\u00e2ng\u0103 castru.<\/p>\n <\/p>\n La \u00eenceputul mileniului II, Alba Iulia devine centrul unui voievodat condus de Gyula. \u00cen anul 1002, Gyula este \u00eenvins de regele maghiar \u015etefan cel Sf\u00e2nt, moment care marcheaz\u0103 intrarea treptat\u0103 a ora\u015fului \u00een componen\u0163a Regatului Maghiar.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen perioada medieval\u0103, ora\u015ful a purtat diferite denumiri: B\u0103lgrad, Fehervar sau Weissenburg, fiecare dintre ele aleas\u0103 dup\u0103 cei care, vremelnic, au condus ora\u015ful \u015fi Cetatea.<\/p>\n <\/p>\n Unul dintre momentele istorice de referin\u0163\u0103 \u00een istoria ora\u015fului, dar \u015fi a \u00eentregii Rom\u00e2nii este anul 1600, c\u00e2nd Alba Iulia devenea prima capital\u0103 a celor 3 \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti: \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Transilvania \u015fi Moldova, unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Alba Iulia devenea astfel mai mult dec\u00e2t un ora\u015f, un simbol puternic, sacru, al unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor, iar acesta a fost \u015fi motivul pentru care tot Alba Iulia a fost aleas\u0103, mai t\u00e2rziu, ca loc al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.<\/p>\n <\/p>\n „Scripta manent” a fost dictonul care s-a reg\u0103sit mai bine ca oriunde altundeva la Alba Iulia. Aici a ap\u0103rut \u00een 1699 Bucoavna, primul abecedar din istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc \u015fi tot Alba Iulia a fost cel mai important centru tipografic \u00een perioada secolului al XVII-lea. S-au tip\u0103rit c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, latin\u0103, maghiar\u0103 \u015fi german\u0103, una dintre cele mai importante fiind „Noul Testament”, \u00een prefa\u0163a c\u0103reia mitropolitul Simion \u015etefan formuleaz\u0103 ideea necesit\u0103\u0163ii unei limbi scrise comune pentru to\u0163i rom\u00e2nii din toate provinciile. \u00cen 1622, sub patronajul principelui Gabriel Bethlen, ia fiin\u0163\u0103 colegiul academic de la Alba Iulia, ce va deveni cea de-a doua \u015fcoal\u0103 cu rang de universitate din Transilvania, dup\u0103 cea de la Cluj.<\/p>\n <\/p>\n Un alt moment important \u00een istoria ora\u015fului este legat de finalul r\u0103scoalei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din 1784, condus\u0103 de Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan. Martiriul lui Horea \u015fi Clo\u015fca a fost ultima execu\u0163ie prin „tragere pe roat\u0103” din Imperiul Habsburgic.<\/p>\n <\/p>\n Perioada cuprins\u0103 \u00eentre anii 1870-1914, cunoscut\u0103 sub numele „La Belle Epoque”, a fost una de mari transform\u0103ri \u015fi realiz\u0103ri pentru ora\u015f.<\/p>\n Sf\u00e2r\u015fitul Primului R\u0103zboi Mondial a adus cu sine \u015fi \u00eenf\u0103ptuirea idealului na\u0163ional, Unirea tuturor teritoriilor locuite de rom\u00e2ni. Astfel, la Alba Iulia \u00een ziua de 1 Decembrie 1918, \u00een Casina Militar\u0103, denumit\u0103 ulterior Sala Unirii, cei 1228 de delega\u0163i decid Unirea Transilvaniei, Banatului Crisanei \u015fi Maramure\u015fului cu Rom\u00e2nia. Astfel, ceea ce \u00eencepuse Mihai Viteazul la 1600, s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit dup\u0103 mai bine de 300 de ani, Cetatea Alba Carolina p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi renumele \u015fi devenind Cetatea Marii Uniri. Iar dac\u0103 mai era nevoie \u015fi de o alt\u0103 confirmare a statutului special al ora\u015fului Alba Iulia, aici, la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand \u015fi regina Maria au fost \u00eencorona\u0163i ca suverani ai Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n <\/p>\n Cetatea Alba Carolina una din cele 7 minuni ale Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Zeci de mii de rom\u00e2ni au participat \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2\u0163iva ani la una dintre cele mai ample campanii mediatice, prin care erau chema\u0163i s\u0103-\u015fi aleag\u0103 minunile, locurile \u015fi simbolurile care le reprezint\u0103 cel mai bine \u0163ara. \u00cen final, pe baza a peste 60.000 de voturi, au fost alese cele 7 minuni ale Rom\u00e2niei: Ansamblul Br\u00e2ncu\u015fi – T\u00e2rgu-Jiu, Castelul Corvinilor – Hunedoara, Cetatea Alba Carolina Alba Iulia, Cet\u0103\u0163ile dacice – Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei, Ia\u015fiul cultural, M\u0103n\u0103stirile pictate din Bucovina \u015fi Sibiul istoric. Dincolo de ierarhii, \u00een care avem dreptul s\u0103 credem sau nu, exist\u0103 \u00eens\u0103 m\u00e2ndria de a reprezenta Rom\u00e2nia \u00een esen\u0163a ei \u015fi cu tot ce are ea mai frumos.<\/p>\n <\/p>\n Dup\u0103 ani \u00eentregi de munc\u0103 \u015fi restaurare, Cetatea Alba Carolina \u00ee\u015fi arat\u0103 adev\u0103rata valoare \u015fi te a\u015fteapt\u0103 cu toate por\u0163ile deschise, mai frumoas\u0103 ca oric\u00e2nd. Preg\u0103te\u015fte-te de o lec\u0163ie de istorie total neconven\u0163ional\u0103, tr\u0103it\u0103 pe viu, al\u0103turi de oamenii \u015fi personajele care au scris-o \u015fi \u00eenf\u0103ptuit-o, \u00een locurile binecuv\u00e2ntate \u00een care Cetatea Alba Carolina respir\u0103 aerul istoriei.<\/p>\n <\/p>\n Cetatea bastionar\u0103 de tip Vauban de la Alba Iulia a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1715-1738 \u00een contextul instaur\u0103rii st\u0103p\u00e2nirii habsburgice \u00een Transilvania. Autorit\u0103\u0163ile habsburgice au v\u0103zut \u00een noua fortifica\u0163ie una cu un rol important, at\u00e2t \u00een sistemul de ap\u0103rare \u00eempotriva turcilor, dar \u015fi de consolidare a puterii lor \u00een teritoriile ocupate. Astfel, urma s\u0103 devin\u0103 fortifica\u0163ia principal\u0103 a Transilvaniei, mai ales c\u0103 era construit\u0103 dup\u0103 cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirate de sistemele concepute de arhitectul militar francez, mare\u015falul Vauban. Fortifica\u0163ia bastionar\u0103 de la Alba Iulia este ap\u0103rat\u0103 de trei sisteme de fortifica\u0163ii. Acestea adopt\u0103 forma unui heptagon neregulat, cele \u015fapte bastioane conferindu-i o imagine stelat\u0103, caracteristic\u0103 cet\u0103\u0163ilor de acest tip.<\/p>\n <\/p>\n Bastioanele cet\u0103\u0163ii le reg\u0103sim ast\u0103zi, la fel ca la \u00eenceputuri, purt\u00e2nd acelea\u015fi nume ca \u015fi \u00een trecut: Trinitatea cel mai mare bastion, put\u00e2nd fi recunoscut dup\u0103 blazonul \u00eencoronat cu c\u00e2mpuri multiple \u015fi frunze de acant -, Sf\u00e2ntul \u015etefan, Eugeniu de Savoia, Sf\u00e2ntul Mihail, Sf\u00e2ntul Carol, Sf\u00e2ntul Capistrano \u015fi Sf\u00e2nta Elisabeta.<\/p>\n![\"cetate3\"](\"http:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/cetate3.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n