{"id":67414,"date":"2018-10-02T14:34:28","date_gmt":"2018-10-02T11:34:28","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=67414"},"modified":"2018-10-02T14:34:28","modified_gmt":"2018-10-02T11:34:28","slug":"foto-video-biroul-avocatului-aurel-lazar-exponatul-lunii-octombrie-la-muzeul-national-al-unirii-din-alba-iulia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/foto-video-biroul-avocatului-aurel-lazar-exponatul-lunii-octombrie-la-muzeul-national-al-unirii-din-alba-iulia\/","title":{"rendered":"FOTO-VIDEO: Biroul avocatului Aurel Laz\u0103r, exponatul lunii octombrie la Muzeul Na\u0163ional al Unirii din Alba Iulia"},"content":{"rendered":"

Mar\u0163i, 2 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11.00, la Muzeul Na\u0163ional al Unirii din Alba Iulia a fost prezentat exponatul lunii octombrie. De aceast\u0103 dat\u0103 reprezentan\u0163ii institu\u0163iei au ales Biroul avocatului Aurel Laz\u0103r.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cu aceast\u0103 ocazie a fost expus biroul pe care s-a semnat la 12 octombrie 1918, la Oradea, \u00een casa avocatului Aurel Laz\u0103r,\u00a0Declara\u021bia\u00a0de Independen\u021b\u0103\u00a0a rom\u00e2nilor cuprin\u0219i\u00a0\u00een \u021binuturile\u00a0Transilvaniei, Banatului, Cri\u015fanei \u015fi Maramure\u015fului fa\u0163\u0103 de Imperiul Austro-Ungar<\/i>.<\/p>\n

Achizi\u0163ionarea biroului avocatului Aurel Laz\u0103r de c\u0103tre Muzeul Na\u0163ional al Unirii din Alba Iulia s-a realizat \u00een contextul amplelor programe culturale organizate \u00een 1968 cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi semicentenarului Unirii. P\u00e2n\u0103 atunci, biroul s-a aflat \u00een posesia episcopiei ortodoxe din Oradea. Starea biroului era una foarte rea \u015fi a necesitat restaurare. La acea vreme, singurul martor care a atestat autenticitatea biroului a fost Teodor Ne\u015f, fostul director de liceu din Oradea \u015fi autor al volumului „Oameni din Bihor”. Din partea muzeului albaiulian s-a deplasat la Oradea, Virgil Ciotio\u015f pentru a prelua biroul.<\/p>\n

Desf\u0103\u015furat \u00een cel mai mare secret, \u015fedin\u0163a convocat\u0103 la Oradea, la 12 octombrie 1918 de c\u0103tre comitetul executiv al Partidului Na\u0163ional Rom\u00e2n, a avut ca rezultat elaborarea Declara\u0163iei de autodeterminare a rom\u00e2nilor din Ardeal \u015fi Ungaria, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de „Declara\u0163ia de la Oradea”. Liderii aduna\u0163i \u00een casa lui Aurel Laz\u0103r trebuiau s\u0103 decid\u0103 modalitatea \u00een care rom\u00e2nii \u00ee\u015fi puteau \u00eendeplini obiectivele lor na\u0163ionale \u00een condi\u0163iile \u00eenfr\u00e2ngerii \u015fi destr\u0103m\u0103rii iminente a statului \u00een care \u00eenc\u0103 mai tr\u0103iau. Motiva\u0163ia oficial\u0103 a \u00centrunirii nu prea l\u0103sa s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 con\u0163inutul discu\u0163iilor , rezum\u00e2ndu-se la o formul\u0103 general\u0103: „atitudinea comitetului na\u0163ional \u00een situa\u0163ia politic\u0103 actual\u0103”.<\/p>\n

\u00centrunirea a fost \u0163inut\u0103 \u00een casa avocatului Aurel Laz\u0103r \u015fi a adunat un comitet l\u0103rgit din care f\u0103ceau parte dr. Teodor Mihali, dr. Alexandru Vaida-Voievod, dr. \u015etefan Cicio Pop, Vasile Goldi\u015f, Ioan Suciu, dr. Gheorghe Popovici, Gheorghe Cri\u015fan, Nicolae Ivan, dr. Ioan Ciorda\u015f, Ioan Nedelcu, Gheorghe Dobrin, dr. Nicolae Cornean, men\u0163iona\u0163i de ziarul Nagyvarad \u015fi al\u0163ii, printre care Sever Dan, dup\u0103 m\u0103rturiile proprii.<\/p>\n

Textul „Declara\u0163ia de independen\u0163\u0103”, dup\u0103 o copie legalizat\u0103 de notarul Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Alba Iulia, Lauren\u0163iu Oanea:<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dup\u0103 ce declara\u0163ia a fost adoptat\u0103 \u00een unanimitate s-a constituit un comitet de ac\u0163iune cu sediul la Arad format din \u015fase persoane. O chestiune important\u0103 a fost modalitatea de a face cunoscut\u0103 Declara\u0163ia. S-a decis citirea ei \u00een Parlamentul de la Budapesta \u015fi apoi difuzarea acesteia \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103. Sursele despre aceast\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 difer\u0103 \u00een privin\u0163a mai multor aspecte, printre care \u015fi aceeia al paternit\u0103\u0163ii Declara\u0163iei.<\/p>\n

Sever Dan povestea ulterior c\u0103 Alexandru Vaida-Voievod „a scos dintr-o dat\u0103, din buzunar, o fil\u0103 scris\u0103 cu m\u00e2na spun\u00e2nd: vreau s\u0103 citesc declara\u0163ia aceasta \u00een Parlament”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Aurel Laz\u0103 s-a n\u0103scut la Oradea, \u00een 17 august 1872. din 1890 se \u00eenscria la Academia Regal\u0103 de Drept din Oradea, iar din anul IV se muta la Budapesta, unde ob\u0163inea titlul de doctor \u00een drept, \u00een anul 1896. Imediat dup\u0103 aceea \u0103\u015fi deschide birou particular \u00een Oradea. Din 1901, era ales membru \u00een comitetul executiv al partidului na\u0163ional, iar \u00een 1907 era ales pre\u015fedinte al departamentului bihorean al Astrei. \u00cen 1906 \u015fi 1910 a pierdut alegerile parlamentare, fiind candidat pe cercul electoral Tinca.<\/p>\n

\u00cen toamna lui 1918, a f\u0103cut parte dintre cei 12 membri ai Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n Central. \u00cen cadrul Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Alba Iulia, a participat ca delegat al cercului electoral Ale\u015fd. A fost ales membru al Marelui Sfat Na\u0163ional \u015fi al Consiliului Dirigent, primind conducerea Resortului de Justi\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen 1919 a deveni parlamentar \u00een primul parlament al Rom\u00e2niei Mari. Dup\u0103 formarea PN\u0162, a devenit pre\u015fedinte al organiza\u0163iei de Bihor a partidului. Spre sf\u00e2r\u015fitul anilor 20, a de\u0163inut func\u0163ia de vicepre\u015fedinte al Camerei Deputa\u0163ilor.<\/p>\n

S-a stins din via\u0163\u0103 la Oradea, la 18 noiembrie 1930.<\/p>\n