{"id":7082,"date":"2015-08-27T10:27:58","date_gmt":"2015-08-27T07:27:58","guid":{"rendered":"http:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=7082"},"modified":"2016-01-18T19:26:52","modified_gmt":"2016-01-18T17:26:52","slug":"foto-actiunea-de-cautare-si-deshumare-a-unor-partizani-anticomunisti-ucisi-de-securitate-in-muntii-apuseni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/foto-actiunea-de-cautare-si-deshumare-a-unor-partizani-anticomunisti-ucisi-de-securitate-in-muntii-apuseni\/","title":{"rendered":"Foto: Ac\u021biunea de c\u0103utare \u0219i deshumare a unor partizani anticomuni\u0219ti, uci\u0219i de Securitate \u00een Mun\u021bii Apuseni"},"content":{"rendered":"

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER) \u00een parteneriat cu Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu ziua de luni, 31 august 2015, o ac\u0163iune de investiga\u0163ii arheologice pe teritoriul comunei Bistra, jud. Alba. Ac\u0163iunea are drept obiectiv c\u0103utarea, descoperirea \u015fi deshumarea r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor p\u0103m\u00e2nte\u015fti a cinci persoane care au fost ucise la 4 martie 1949 \u00eentr-o confruntare armat\u0103 cu trupele \u0219i agen\u021bii Securit\u0103\u021bii. Activit\u0103\u021bile din teren se vor desf\u0103\u0219ura \u00een colaborare cu Prim\u0103ria comunei Bistra, Muzeul Na\u021bional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie \u0219i \u0218tiin\u021bele Naturii Aiud \u0219i Muzeul de Istorie Turda.<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Fenomenul rezisten\u021bei armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de forma\u0163iuni care s-au opus regimului comunist a existat \u00een zona Mun\u0163ilor Apuseni, pe teritoriul fostelor jude\u0163e Alba, Cluj \u015fi Turda, iar dintre acestea, cea mai important\u0103 a fost organiza\u0163ia Frontul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale – Corpul de Haiduci<\/em><\/strong>, creat\u0103 \u015fi condus\u0103 de un fost ofi\u021ber de carier\u0103, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fra\u0163ii Alexandru \u015fi Traian Macavei.<\/p>\n

Nicolae Dabija s-a n\u0103scut la 18 aprilie 1907 \u00een ora\u0219ul Gala\u021bi, fiind unul dintre cei doi fii ai lui Dumitru \u0219i Ioana. \u00cen 1926 a intrat voluntar \u00een armat\u0103. \u0218i-a completat studiile liceale la Liceul Militar din Ia\u0219i, dup\u0103 care a intrat prin concurs la \u0218coala Militar\u0103 de Ofi\u021beri de Infanterie de la Sibiu pe care a absolvit-o \u00een 1929 cu gradul de sublocotenent. \u00cen anii urm\u0103tori a activat ca ofi\u021ber \u00een diferite regimente din mai multe garnizoane. \u00cen 1933 s-a c\u0103s\u0103torit cu Florica Anghelu\u021b\u0103 din Br\u0103ila cu care nu a avut copii. \u00cen octombrie 1941, av\u00e2nd gradul de c\u0103pitan \u00een Regimentul 38 Infanterie din Br\u0103ila, a fost trimis cu unitatea pe frontul de R\u0103s\u0103rit. Faptele sale de eroism \u0219i spiritul de jertf\u0103 dovedit \u00een timpul confrunt\u0103rilor armate i-au atras recunoa\u0219terea meritelor, fiind recompensat cu mai multe ordine \u0219i decora\u021bii militare rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i germane, inclusiv Ordinul Mihai Viteazul<\/em>, primit prin Decret regal. A fost r\u0103nit de dou\u0103 ori \u00een lupt\u0103, fiind avansat maior la excep\u021bional \u0219i citat de trei ori pe armat\u0103 \u0219i o dat\u0103 pe na\u021biune. Din cauza r\u0103nilor primite nu a participat la campania din vest. Dup\u0103 r\u0103zboi a r\u0103mas \u00een armat\u0103 la o unitate de gr\u0103niceri, \u00eens\u0103 \u00een iulie 1946 a trecut la cerere \u00een cadrul disponibil, \u00eenainte de a fi dat afar\u0103 de comuni\u0219ti. Datorit\u0103 faptului c\u0103 fusese decorat cu Ordinul Mihai Viteazul<\/em>, a fost \u00eempropriet\u0103rit cu cinci hectare de p\u0103m\u00e2nt la Aradul Nou, unde s-a \u0219i stabilit cu so\u021bia dup\u0103 1946. Aici a \u00eenceput s\u0103 se manifeste \u00een mod activ \u00eempotriva noii or\u00e2nduiri impuse de comuni\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen contextul evolu\u021biilor politice din Rom\u00e2nia, maiorul Dabija a intrat \u00een contact cu mai multe persoane implicate \u00een rezisten\u021ba anticomunist\u0103. A\u0219a i-a cunoscut \u0219i pe fra\u021bii Macavei, originari din Bucium Muntari, jud. Alba, \u00eempreun\u0103 cu care, \u00een decembrie 1948, au pus bazele organiza\u021biei Frontul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale<\/em>. S-a ales \u0219i un loc pentru amenajarea unei tabere permanente, acesta fiind situat \u00een mun\u021bi, la nord de valea r\u00e2ului Arie\u0219, pe teritoriul comunei Bistra din jud. Alba. Tab\u0103ra era situat\u0103 la cota 1200 \u00een locul cunoscut sub denumirea de Gro\u0219i<\/em>, la o distan\u021b\u0103 de circa 16 km nord-est de centrul comunal \u0219i la aproximativ 7 km sud-vest de v\u00e2rful Muntele Mare (1826 metri). \u00cen cursul lunilor ianuarie \u0219i februarie 1949, aici au fost construite dou\u0103 ad\u0103posturi pentru cazarea membrilor organiza\u021biei. A fost ridicat\u0103 o caban\u0103 din lemn \u0219i s-a amenajat un amplu semibordei \u00eengropat par\u021bial \u00een p\u0103m\u00e2nt, care era acoperit cu grinzi rotunde de brad peste care s-au a\u0219ezat glii de p\u0103m\u00e2nt \u00eenierbat pentru a se masca locul. Urmele acestui ad\u0103post sunt vizibile \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n

Organiza\u021bia era structurat\u0103 dup\u0103 principii militare, fiind conceput un statut ce prezenta caracteristicile unui regulament militar, un program de instruc\u021bie precum \u0219i un jur\u0103m\u00e2nt ce trebuia depus \u00een ziua de 4 martie 1949 de c\u0103tre to\u021bi membrii afla\u021bi \u00een tab\u0103r\u0103. Se redactase \u0219i o proclama\u021bie-manifest ce trebuia multiplicat\u0103 \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een mai multe zone ale \u021b\u0103rii. Maiorul Dabija inten\u021biona s\u0103 unifice sub comanda lui toate grup\u0103rile anticomuniste din Apuseni, dar \u0219i s\u0103-\u0219i coordoneze ac\u021biunile cu lupt\u0103torii anticomuni\u0219ti din alte p\u0103r\u021bi ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

La \u00eenceputul lunii martie 1949 \u00een tab\u0103ra de la Gro\u0219i se aflau 25 de persoane, cele mai multe str\u0103ine de zon\u0103. \u00centre timp, autorit\u0103\u021bile aflaser\u0103 de grupul de partizani din apropierea comunei Bistra \u0219i au \u00eentreprins imediat m\u0103suri pentru anihilarea lui, Securitatea recurg\u00e2nd la presiuni \u0219i \u0219antaje asupra popula\u021biei locale. Locul a fost aflat de la un membru al organiza\u021biei, Ihu\u021b Avram din Bistra, care a fost arestat \u0219i torturat, fiind folosit apoi ca \u0219i c\u0103l\u0103uz\u0103 \u00een teren. \u00cen diminea\u0163a zilei de 4 martie 1949, asupra taberei a avut loc atacul Securit\u0103\u0163ii, la care au participat dou\u0103 plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la Flore\u015fti – Cluj, alc\u0103tuite din circa 80 de solda\u021bi \u00een termen, subofi\u021beri \u0219i ofi\u021beri, \u0219i mai mai multe cadre operative de la Serviciul Jude\u0163ean al Securit\u0103\u021bii Poporului Turda (slt. Florea Sab\u0103u, plt. maj. Vociu Octavian, plt. maj. Pop T. Ioan, plt. maj. Cosman Gheorghe, plt. Pintilie Alexandru). Opera\u021biunea din teren a fost condus\u0103 de sublocotenentul Florea Sab\u0103u, iar \u00eentreaga ac\u021biune a fost coordonat\u0103 \u0219i supravegheat\u0103 de colonelul Mihai Patriciu, \u0219eful Regionalei de Securitate Cluj, care se afla la C\u00e2mpeni, secondat de c\u0103pitanul Kov\u00e1cs Mihai, \u0219eful S.J.S.P. Turda. Tab\u0103ra partizanilor a fost \u00eempresurat\u0103 \u0219i atacat\u0103 prin surprindere, confruntarea armat\u0103 desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se \u00eentre orele 6,30 \u0219i 8,30. \u00cen acel moment, \u00een tab\u0103r\u0103 se aflau 22 de persoane, dintre care trei femei. Al\u021bi trei partizani (Ihu\u021b Traian, Selagea Nicolae, Clamba Iosif) erau pleca\u021bi dup\u0103 alimente. Doi dintre b\u0103rba\u021bi, Oniga Emil \u0219i Bocan Iancu, foste cadre militare, erau infiltra\u021bi de Securitate \u00een r\u00e2ndurile partizanilor, \u00eens\u0103 acest lucru fusese dovedit \u0219i era cunoscut de Dabija \u0219i de al\u021bi membri ai organiza\u021biei, cei doi urm\u00e2nd a fi judeca\u021bi ca tr\u0103d\u0103tori. \u00cen urma puternicului schimb de focuri \u00een care s-a folosit armament de infanterie, grenade \u0219i \u00eenc\u0103rc\u0103turi de trotil, au rezultat mor\u021bi \u0219i r\u0103ni\u021bi de ambele p\u0103r\u021bi, iar cabana din lemn a fost incendiat\u0103. Din tab\u0103ra atacatorilor au rezultat trei mor\u021bi (serg. maj. Mate\u0219 I. Gheorghe, frunta\u0219 M\u0103rgineanu Gh. Marin, sold. Oan\u0103 Gh. Traian) \u0219i \u0219ase r\u0103ni\u021bi. Dintre partizani au fost uci\u0219i prin \u00eempu\u0219care patru b\u0103rba\u021bi (Cigm\u0103ian Ioan, Decean Petru, Maier Iosif, Mitrofan Lucian) \u0219i o femeie, Maier Elena, so\u021bia lui Maier Iosif. \u0218ase persoane au reu\u0219it s\u0103 sparg\u0103 \u00eencercuirea \u0219i s\u0103 fug\u0103, \u00eens\u0103 au fost capturate sau ucise ulterior (Dabija Nicolae, Scridon Ioan, Pascu Cornel, C\u00e2mpean Traian, Alexandru \u0219i Traian Macavei). Alte nou\u0103 persoane, f\u0103r\u0103 cei doi tr\u0103d\u0103tori, au fost arestate (Mih\u0103l\u021ban Traian, Onea Titus, Ra\u021biu Augustin, Opri\u021ba Gheorghe, Moldovan Simion, Vandor Victor, Breazu Iuliu, Pop Alexandra, Bu\u021bu\u021bui Viorica). Victimele din partea Securit\u0103\u0163ii au fost evacuate din teren \u00een aceea\u015fi zi, odat\u0103 cu obiectele, efectele, documentele \u0219i armele recuperate din tab\u0103r\u0103 \u0219i de la partizanii mor\u021bi sau lua\u021bi prizonieri.<\/p>\n

A doua zi, \u00een 5 martie, c\u00e2teva cadre de la Biroul Securit\u0103\u021bii din C\u00e2mpeni \u00eenso\u021bite de 20 de solda\u021bi, de primarul, sanitarul \u0219i \u0219eful Postului de Mili\u021bie al comunei Bistra \u0219i de c\u00e2\u021biva tineri ale\u0219i din localitate, s-au deplasat la tab\u0103ra de la Gro\u0219i pentru a cerceta \u0219i \u00eengropa cadavrele partizanilor. Ini\u021bial, trupurile mor\u021bilor au fost stivuite pe priciul din fundul ad\u0103postului semi\u00eengropat dup\u0103 care s-a \u00eencercat dislocarea \u0219i surparea acoperi\u0219ului peste ele, ceea ce nu s-a reu\u0219it din lipsa uneltelor corespunz\u0103toare. Ca urmare, toate cadavrele au fost scoase afar\u0103 \u0219i depuse unele peste altele \u00een magazia de alimente a taberei, care era amenajat\u0103 \u00eentr-o mic\u0103 cavitate subteran\u0103, s\u0103pat\u0103 \u0219i acoperit\u0103 cu grinzi de lemn c\u0103m\u0103\u0219uite cu p\u0103m\u00e2nt, dup\u0103 care structura superioar\u0103 a fost pr\u0103v\u0103lit\u0103 peste trupuri.<\/p>\n

La \u00eenceputul prim\u0103verii, ni\u015fte \u021b\u0103rani care au trecut prin zon\u0103 au observat cadavrele aflate \u00een descompunere \u015fi au mai aruncat ni\u015fte p\u0103m\u00e2nt peste ele ca s\u0103 fie ferite de animalele s\u0103lbatice. Acest loc este morm\u00e2ntul-cavou unde \u015fi ast\u0103zi \u00eenc\u0103 mai zac osemintele acelor oameni. Locul aproximativ al morm\u00e2ntului comun ne-a fost indicat pe teren \u00een august 2009 de c\u0103tre Ioan Gligor din Bistra, decedat \u00een 2012, care a participat la \u00eenhumarea victimelor. Acela\u0219i amplasament a fost confirmat la fa\u021ba locului \u0219i de Alexandru Macarie din Bistra, care a participat \u00een prim\u0103vara lui 1949 la acoperirea cadavrelor cu p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 atacarea taberei \u0219i anihilarea nucleului Frontului Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale – Corpul de Haiduci<\/em>, au \u00eenceput arest\u0103rile altor membri \u0219i sus\u021bin\u0103tori ai grupului din satele de munte sau de pe Valea Mure\u0219ului, dar \u0219i \u00een localit\u0103\u021bi mai \u00eendep\u0103rtate. Prin tr\u0103darea unor \u021b\u0103rani, maiorul Dabija a fost capturat \u00een 22 martie 1949 \u00een c\u0103tunul G\u00e2rde din apropierea Bistrei. A fost anchetat \u00een mai multe locuri, fiind judecat al\u0103turi de mai mul\u0163i inculpa\u0163i de Tribunalul Militar din Sibiu. \u00cempreun\u0103 cu alte \u0219ase persoane a fost condamnat la moarte, to\u021bi fiind executa\u0163i la Sibiu \u00een 28 octombrie 1949. Zeci de oameni au fost condamna\u021bi la ani grei de \u00eenchisoare, \u00eens\u0103 unii dintre ei, contrar hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti, au fost sco\u0219i din penitenciare \u0219i executa\u021bi de Securitate prin \u00eempu\u0219care sau \u0219trangulare. Al\u021bi membri ai grup\u0103rii, care au sc\u0103pat la \u00eenceput de arestare, au fost urm\u0103ri\u021bi permanent \u00een perioada urm\u0103toare, fiind \u00een cele din urm\u0103 captura\u021bi, condamna\u021bi sau chiar uci\u0219i \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri.<\/p>\n

Biografiile persoanelor ucise \u0219i \u00eengropate la Gro\u0219i.<\/strong><\/p>\n

Cigm\u0103ian Ioan.<\/strong> N\u0103scut la 9 septembrie 1908 \u00een satul Gelmar, ora\u0219 Geoagiu, jud. Hunedoara. P\u0103rin\u021bii s\u0103i au fost Cigm\u0103ian Nicolae \u0219i Mocsa Elena, \u021b\u0103rani din Gelmar, care au avut \u00eempreun\u0103 trei copii, dou\u0103 fete, Fica \u0219i Maria, \u0219i pe Ioan. Acesta s-a c\u0103s\u0103torit la 3 februarie 1928 cu Rus Marc Sabina din Gelmar, de care a divor\u021bat \u00een 17 octombrie 1947, av\u00e2nd \u00eempreun\u0103 un copil, Aurel, decedat. Cei care l-au cunoscut spun c\u0103 f\u0103cea comer\u021b cu animale. Dup\u0103 divor\u021b a locuit \u00eempreun\u0103 cu Ad\u0103mu\u021b Sabina \u00een localitatea \u0218ibot din jud. Alba. Aici a fost arestat pentru activitate legionar\u0103 \u0219i pentru propagand\u0103 \u00eempotriva regimului comunist, fiind \u00eenchis \u00een arestul Securit\u0103\u021bii din Cugir de unde a reu\u0219it s\u0103 evadeze. \u00cempreun\u0103 cu alte persoane a plecat \u00een mun\u021bi \u0219i s-a al\u0103turat grup\u0103rii maiorului Dabija.<\/p>\n

Decean Petru.<\/strong> N\u0103scut la 17 august 1926 \u00een comuna Mihal\u021b, jud. Alba. P\u0103rin\u021bii s\u0103i au fost Decean Florian \u0219i M\u00e2rza Maria, \u021b\u0103rani mijloca\u0219i. Au avut \u00eempreun\u0103 trei copii, dou\u0103 fete, Ana \u0219i Maria, Petru fiind singurul b\u0103iat. Urmeaz\u0103 \u0218coala primar\u0103 de patru clase \u00een satul natal, dup\u0103 care, \u00een 1937, intr\u0103 la Liceul confesional Sf. Vasile<\/em> din Blaj pe care \u00eel absolv\u0103 \u00een 1945. \u00cen liceu devine membru \u00een organiza\u021bia de tineret a Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc. Din toamna lui 1945 urmeaz\u0103 cursurile Facult\u0103\u021bii de Drept din Cluj. Aici, datorit\u0103 frecventelor particip\u0103ri la manifesta\u021biile studen\u021be\u0219ti cu caracter politic anticomunist, intr\u0103 \u00een aten\u021bia Siguran\u021bei, care l-a re\u021binut \u0219i interogat \u00een mai multe r\u00e2nduri. Aceast\u0103 situa\u021bie l-a determinat ca \u00een al doilea an de studii s\u0103 se transfere la Facultatea de Drept din Bucure\u0219ti, unde devine un membru marcant \u00een cadrul organiza\u021biei tineretului na\u021bional-\u021b\u0103r\u0103nist al\u0103turi de Corneliu Coposu. A lucrat \u0219i ca secretar \u00eentr-un cabinet de avocatur\u0103, iar \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri a fost una dintre g\u0103rzile de corp ale lui Iuliu Maniu. Datorit\u0103 activit\u0103\u021bii politice desf\u0103\u0219urate a inceput s\u0103 fie urm\u0103rit, iar pentru a evita arestarea, din a doua jum\u0103tate a anului 1947 s-a v\u0103zut obligat s\u0103 nu mai poat\u0103 frecventa cursurile facult\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ascuns \u00een capital\u0103, schimb\u00e2nd mereu locuin\u021bele. La sf\u00e2r\u0219itul anului 1948 a decis s\u0103 treac\u0103 la lupta armat\u0103 \u00eempotriva regimului, al\u0103tur\u00e2ndu-se membrilor din organiza\u021bia Frontul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale<\/em>.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Maier Iosif <\/strong>\u0219i Maier Ida Elena.<\/strong> Maier Iosif s-a n\u0103scut \u00een 19 martie 1905 la Blaj, jud. Alba, p\u0103rin\u021bii s\u0103i fiind Maier Emeric \u0219i Buni Olivia. De profesie era mecanic, iar dup\u0103 unele surse a lucrat la CFR. Avea stagiul militar satisf\u0103cut \u0219i gradul de sergent \u00een rezerv\u0103. \u00cen 8 iulie 1929 s-a c\u0103s\u0103torit cu Topfner Ida Elena din Teiu\u0219, jud. Alba, n\u0103scut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti la 18 februarie 1908, fiica lui Topfner Mihail \u0219i a lui C\u00e2mpean Elena. Dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, so\u021bii Maier au locuit \u00een Teiu\u0219. Au fost implica\u021bi \u00een rezisten\u021ba anticomunist\u0103, acord\u00e2nd sprijin unor organiza\u021bii clandestine care se opuneau regimului. Pentru a evita iminenta arestare \u0219i-au p\u0103r\u0103sit domiciliul \u0219i sau refugiat \u00een mun\u021bi, al\u0103tur\u00e2ndu-se maiorului Dabija.<\/p>\n

Mitrofan Lucian.<\/strong> N\u0103scut \u00een 7 februarie 1929 la Alba Iulia. P\u0103rin\u021bii s\u0103i, Mitrofan Ioan \u0219i Boanche\u0219 Ioana, erau \u021b\u0103rani din satul H\u0103pria, jud. Alba. Ace\u0219tia au avut \u00eempreun\u0103 \u0219apte b\u0103ie\u021bi, Lucian fiind al cincilea n\u0103scut. A absolvit \u0219coala primar\u0103 de patru clase \u0219i mai t\u00e2rziu s-a calificat la locul de munc\u0103 ca vulcanizator la un atelier din Alba Iulia. Nu a fost c\u0103s\u0103torit. A fost membru activ \u00een organiza\u021bia de tineret a Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, motiv pentru care, fiind urm\u0103rit de autorit\u0103\u021bi, \u00een februarie 1948 a fost nevoit s\u0103 plece de acas\u0103 \u0219i s\u0103 stea ascuns pe la diverse cuno\u0219tin\u021be. \u00cen vara anului 1948 a fost arestat \u0219i anchetat \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri de Siguran\u021ba din Alba Iulia, \u00eens\u0103 \u00een cele din urm\u0103 a plecat \u00een mun\u021bi \u0219i a devenit partizan.<\/p>\n

Cercet\u0103rile vor fi efectuate de un colectiv de arheologi \u015fi istorici de la IICCMER \u0219i institu\u021biile muzeale men\u021bionate (Cosmin Budeanc\u0103, Hora\u021biu Groza, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobot\u0103, Constantin Vasilescu). <\/strong><\/p>\n

\u00cen cazul \u00een care morm\u00e2ntul comun va fi descoperit, activit\u0103\u021bile care prev\u0103d deshumarea \u0219i recuperarea r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale victimelor se vor desf\u0103\u0219ura \u00een prezen\u0163a reprezentan\u0163ilor Parchetului Militar \u015fi ai altor institu\u0163ii ale statului. <\/strong><\/p>\n

Ilustra\u021bie:<\/strong> Fig. 1<\/strong> \u2013 Cigm\u0103ian Ioan; Fig. 2<\/strong> \u2013 Decean Petru; Fig. 3<\/strong> \u2013 So\u021bii Maier Iosif \u0219i Maier Elena; Fig. 4<\/strong> – Mitrofan Lucian; Fig. 5<\/strong> \u2013 Ad\u0103postul semi\u00eengropat din tab\u0103ra de la Gro\u0219i. Vedere dinspre nord-vest (Foto Arhiva CNSAS); Fig. 6<\/strong> \u2013 Resturile cabanei incendiate (Foto Arhiva CNSAS); Fig. 7<\/strong> \u2013 Arme, muni\u021bie, aparat de radio, ma\u0219in\u0103 de scris \u0219i alte obiecte recuperate de Securitate din tab\u0103ra de la Gro\u0219i (Foto Arhiva CNSAS); Fig. 8<\/strong> \u2013 Desen al luptei de la Gro\u0219i f\u0103cut de Securitate (Arhiva CNSAS).<\/p>\n

 <\/p>\n

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc este o structur\u0103 guvernamental\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 2005 \u015fi aflat\u0103 \u00een coordonarea Primului Ministru. Rolul s\u0103u rezid\u0103, \u00eenainte de toate, \u00een gestionarea \u0219i analizarea din punct de vedere \u0219tiin\u021bific a perioadei totalitare \u0219i a consecin\u021belor sale. \u00cen al doilea r\u00e2nd, IICCMER sprijin\u0103 crearea \u0219i implementarea unor instrumente educa\u021bionale cu finalitate memorial\u0103, contribuind astfel la articularea contextului \u00een care valorile \u0219i drepturile fundamentale s\u0103 fie receptate de societatea noastr\u0103 post-totalitar\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva \u0219i publica documente referitoare la memoria exilului rom\u00e2nesc.<\/p>\n