{"id":76132,"date":"2019-05-17T11:10:36","date_gmt":"2019-05-17T08:10:36","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=76132"},"modified":"2019-05-17T11:13:39","modified_gmt":"2019-05-17T08:13:39","slug":"foto-in-valtoarea-vietii-studiu-realizat-asupra-instalatiilor-hidraulice-traditionale-de-pe-valea-sebesului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/foto-in-valtoarea-vietii-studiu-realizat-asupra-instalatiilor-hidraulice-traditionale-de-pe-valea-sebesului\/","title":{"rendered":"FOTO: Cercetare \u0219i expozi\u021bie etnografic\u0103 privind instala\u021biile hidraulice tradi\u021bionale de pe Valea Sebe\u0219ului"},"content":{"rendered":"\n

Echipa Centrului de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d au derulat \u00een perioada februarie \u2013 mai 2019 o ampl\u0103 cercetare a instala\u021biilor hidraulice tradi\u021bionale de pe Valea Sebe\u0219ului, \u00een urma c\u0103reia a fost realizat\u0103 o inventariere \u0219i o descriere a acestora, dar \u0219i o expozi\u021bie inedit\u0103 cu instala\u021biile care sunt \u00eenc\u0103 func\u021bionale \u00een zona respectiv\u0103. Denumit \u201e\u00cen v\u00e2ltoarea vie\u021bii\u201d, studiul a presupus cercetarea \u0219i descrierea modului de func\u021bionare al instala\u021biilor hidraulice tradi\u021bionale \u201ev\u00e2ltoarea\u201d \u0219i \u201epiua\u201d\u00a0 (chiua).<\/strong> <\/p>\n\n\n\n

Grupul de lucru a fost format din speciali\u0219tii Centrului de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d, sprijini\u021bi \u00een informarea etnografic\u0103 de Mircea Avram, Marcela Avram \u0219i Vasile Duvlea, iar corectura studiului a fost realizat\u0103 de prof. Monica Grosu. \u00cen final, proiectul de cercetare s-a \u00eencheiat cu fotografierea tuturor instala\u021biilor hidraulice tradi\u021bionale, care au primit via\u021b\u0103 cu ajutorul unor personaje din lumea satului, interpretate de Maria Lom\u0103nar, Vasile Duvlea \u0219i Marcela Avram, instantaneele fiind realizate de Vasile S\u00e2rb, coordonatorul Clasei de art\u0103 fotografic\u0103 din cadrul \u0218colii de Arte \u0219i Me\u0219te\u0219uguri a Centrului de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Expozi\u021bia de\nfotografie este deschis\u0103 \u00een perioada 12 – 31 mai 2019, \u00een Alba Iulia, \u00een\nspa\u021biul expozi\u021bional urban al institu\u021biei jude\u021bene de cultur\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Industrie popular\u0103: v\u00e2ltoarea \u0219i piua \u2013 instala\u021bii hidraulice tradi\u021bionale <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Una din marile realiz\u0103ri,\ncare au contribuit la dezvoltarea umanit\u0103\u021bii, a fost folosirea resurselor naturale\n\u0219i conceperea unor instala\u021bii tehnologice, bazate \u0219i puse \u00een mi\u0219care de for\u021ba\nnaturii, apa, v\u00e2ntul etc., \u00een vederea realiz\u0103rii unor lucr\u0103ri \u00een gospod\u0103rie sau\nla scar\u0103 industrial\u0103, necesare traiului de zi cu zi. Studiul realizat de\nspeciali\u0219tii Centrului de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d Alba descrie modul de func\u021bionare\nal instala\u021biilor hidraulice tradi\u021bionale \u201ev\u00e2ltoarea\u201d \u0219i ,,piua\u201d  (chiua).<\/p>\n\n\n\n

V\u00e2ltoarea<\/strong> este o instala\u021bie simpl\u0103\nde sp\u0103lat rufe sau \u021bes\u0103turi mari, folosindu-se viteza natural\u0103 a apei, captate \u0219i\ndirijate printr-un jgheab de lemn, \u00eentr-o cuv\u0103 de form\u0103 tronconic\u0103 cu baza mic\u0103\n\u00een jos. Cuva este f\u0103cut\u0103 din sc\u00e2nduri (l\u01ceturoi), \u00eentre care este l\u0103sat\u0103 o mic\u0103 distan\u021b\u0103,\npentru ca apa s\u0103 poat\u0103 ie\u0219i. Viteza apei care intr\u0103 tangen\u021bial \u00een cuv\u0103 formeaz\u0103\nun v\u00e2rtej puternic care are puterea necesar\u0103 pentru a \u00eenv\u00e2rti \u021bes\u0103turile mari,\nastfel realiz\u00e2ndu-se sp\u0103larea prin frecarea de pere\u021bii cuvei \u0219i a \u021bes\u0103turilor\n\u00eentre ele, f\u0103r\u0103 a se ad\u0103uga detergen\u021bi sau s\u0103pun. Apa scurs\u0103 din cuv\u0103 revine \u00een\nalbia r\u00e2ului \u00een aval de v\u00e2ltoare.<\/p>\n\n\n\n

De obicei, aceste dou\u0103 instala\u021bii\ntehnice populare, piua \u015fi v\u00e2ltoarea, func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103, de aceea pot fi\nalimentate de la aceea\u0219i surs\u0103 de ap\u0103, fiind situa\u021bii c\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 acestea mai\nfunc\u021bioneaz\u0103 \u015fi alte tipuri de ma\u0219in\u0103rii bazate pe for\u021ba apei, mori de m\u0103cinat,\nprese de ulei, joag\u0103re pentru debitarea materialului lemnos. <\/p>\n\n\n\n

Piua <\/strong>este o instala\u021bie\ncompus\u0103 dintr-o cl\u0103dire de form\u0103 p\u0103trat\u0103 sau dreptunghiular\u0103, construit\u0103 din\nb\u00e2rne de lemn sau piatr\u0103, dup\u0103 caz. Cl\u0103direa este compus\u0103 din una sau mai multe\n\u00eenc\u0103peri a\u0219ezate pe o funda\u021bie din piatr\u0103, acoperit\u0103 cu \u015fis\u01ce (\u015findril\u01ce) din\nlemn de brad de form\u0103 piramidal\u0103 (4 ape) sau \u00een dou\u0103 planuri (dou\u0103 ape cu\nfundurile drepte), specific arhitecturii gospod\u0103riilor de la munte. \u00cen \u00eenc\u0103perea\nprincipal\u0103 din interiorul construc\u021biei se afl\u0103 montat\u0103 instala\u021bia de b\u0103tut \u021bes\u0103turile\ndin l\u00e2n\u0103, unde se desf\u0103\u0219oar\u0103 unul din procedeele tehnologice la care sunt\nsupuse \u021bes\u0103turile. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 \u00eenc\u0103pere mai sunt \u0219i alte \u00eenc\u0103peri, precum\ncamera \u00een care stau cei care lucreaz\u0103 permanent sau chiar proprietarul piuei,<\/p>\n\n\n\n

dar pot fi \u0219i alte magazii pentru unelte\nde \u00eentre\u021binere etc. Apa r\u00e2ului v\u0103ii este direc\u021bionat\u0103 printr-un canal (iaz) f\u0103cut\nmanual de c\u0103tre oameni, \u00een func\u021bie de nevoia debitului de care instala\u021biile au\nnevoie. Intrarea apei \u00een instala\u021bia propriu-zis\u0103 este st\u0103vilit\u0103 \u0219i direc\u021bionat\u0103\ncu ajutorul unor por\u021bi (st\u01cevilare) care se deschid manual, astfel apa poate c\u0103dea\nunde dore\u0219te muncitorul de la piu\u0103, spre una sau mai multe instala\u021bii \u00een acela\u0219i\ntimp, exist\u00e2nd posibilitatea ca apa s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 s\u0103 curg\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze\nnimic atunci c\u00e2nd nu este curat\u0103 din cauza ploilor sau a topirii z\u0103pezilor. <\/p>\n\n\n\n

Instala\u021bia cu ciocane pentru b\u0103tut \u021bes\u0103turile<\/strong> este ac\u021bionat\u0103 din\nafara construc\u021biei de o roat\u0103 mare din lemn cu pale\u021bi, care este montat\u0103 la cap\u0103tul\nunui ax din lemn care face leg\u0103tura \u00eentre roat\u0103 \u0219i instala\u021bia cu ciocane aflat\u0103\n\u00een cel\u0103lalt cap\u0103t al axului, \u00een interiorul cl\u0103dirii. Datorit\u0103 lovirii\nciocanelor, unul c\u00e2te unul, \u00een mi\u0219carea de du-te-vino, \u00een sus \u0219i \u00een jos, \u00een cuva\npivei se formeaz\u0103 o mi\u0219care de rota\u021bie constant\u0103 a hainelor sau a p\u00e2nzelor,\nastfel prin aceast\u0103 rotire \u015fi lovire a \u021bes\u0103turii o perioad\u0103 de timp, se produce\nprocesul de \u00eemp\u00e2slire \u0219i transformare a lui \u00eentr-o stof\u0103 de lucru. \u00cen timp ce \u021bes\u0103turile\nse rotesc \u0219i sunt lovite, muncitorul toarn\u0103 ap\u0103 rece \u0219i cald\u0103 \u00een cuv\u0103, acest\nprocedeu dureaz\u0103 aproximativ o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate, dup\u0103 care, ciocanele se blocheaz\u0103\nridicate \u0219i \u021bes\u0103turile se scot, se a\u0219az\u0103 pe un sul din lemn \u0219i sunt\ntransportate de dou\u0103 persoane \u00een v\u00e2ltoare, unde are loc procesul de sp\u0103lare \u0219i\nlimpezire a p\u00e2nzelor, straielor etc. <\/p>\n\n\n\n

De obicei v\u00e2ltorile erau folosite mai\nmult prim\u0103vara, \u00eenaintea s\u0103rb\u0103torilor de Pa\u0219te, c\u00e2nd localnicii f\u0103ceau cur\u0103\u021benia\ngeneral\u0103 \u0219i aveau un num\u0103r mare de \u021boluri, straie de pat, p\u01ceretare, lepedee\netc., care erau aduse de la dep\u0103rtare, puse pe m\u0103gar, pe cai de povar\u0103 sau cu c\u0103ru\u021bele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul acestor instala\u021bii tehnice\npopulare, unde se perindau permanent oameni din diferite zone, mai apropiate\nsau mai \u00eendep\u0103rtate, era o adev\u0103rat\u0103 via\u021b\u0103 social\u0103, bazat\u0103 pe pove\u0219ti de tot\nfelul, b\u00e2rfe, certuri sau chiar se formau leg\u0103turi de dragoste \u00eentre tineri.<\/p>\n\n\n\n

Ultima piu\u0103 func\u021bional\u0103 de pe Valea Sebe\u0219ului se afl\u0103 \u00een satul Dobra din comuna \u0218ugag, aflat\u0103 \u00een proprietatea domnului Mircea Avram. Victor \u00a0 \u00a0Avram, \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u021bi proprietari de terenuri din apropierea R\u00e2ului Dobra, au format un iaz pentru aducerea apei spre instala\u021biile hidraulice care urmau s\u0103 se construiasc\u0103. \u00cen urm\u0103toarea perioad\u0103 s-au construit 6 piue cu v\u00e2ltori \u0219i 2 mori pe acela\u0219i iaz. Victor Avram a construit \u00eentre anii 1916 \u2013 1918 v\u00e2ltoarea, \u00eempreun\u0103 cu familia \u0219i cu muncitori zilieri pl\u0103ti\u021bi de el. Apoi, \u00een anul 1931 mai construie\u0219te o piu\u0103 \u0219i o pres\u0103 de ulei unde se storcea (presa) jir, nuci, floarea soarelui, s\u00e2mburi de bostan (dovleac) etc. \u00cen anul 1953 se construie\u0219te \u0219i un gater ac\u021bionat de for\u021ba apei, dotat cu ro\u021bi cu cupe \u0219i pale\u021bi, folosit pentru debitarea materialului lemnos necesar la diverse construc\u021bii. Aceste instala\u021bii, \u00een perioada comunist\u0103 au func\u021bionat sub o atent\u0103 observa\u021bie a autorit\u0103\u021bilor, presa de ulei fiind \u00eenchis\u0103 \u00een anul 1960. Gaterul a mai func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1980, fiind atent monitorizat, pun\u00e2ndu-se sigiliul pe instala\u021bie \u0219i desf\u0103cut doar la cererea proprietarului \u0219i cu acordul autorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

foto: Vasile S\u00e2rb<\/em><\/p>\n\n\n\n