{"id":78668,"date":"2019-06-27T09:39:02","date_gmt":"2019-06-27T06:39:02","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=78668"},"modified":"2019-06-27T09:39:06","modified_gmt":"2019-06-27T06:39:06","slug":"foto-cununa-graului-obiceiul-secerisului-la-izvoarele-comuna-livezile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/foto-cununa-graului-obiceiul-secerisului-la-izvoarele-comuna-livezile\/","title":{"rendered":"FOTO: CUNUNA GR\u00c2ULUI – obiceiul seceri\u0219ului la Izvoarele, comuna Livezile"},"content":{"rendered":"\n

Un nou studiu realizat de Centrul de Cultur\u0103 ,,Augustin Bena”, de aceast\u0103 dat\u0103, asupra obiceiurilor tradi\u021bionale din Jude\u021bul Alba, precum \u0219i o nou\u0103 expozi\u021bie de art\u0103 fotografic\u0103 amplasat\u0103 \u00een spa\u021biul expozi\u021bional urban al Centrului de Cultur\u0103 ,,Augustin Bena” \u00een perioada 24 iunie – 14 iulie 2019.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

OBICEIUL SECERI\u0218ULUI LA IZVOARELE – COMUNA LIVEZILE, JUDE\u021aUL ALBA<\/p>\n\n\n\n

\u00cen miezul verii, \u00een perioada seceri\u015fului, la poalele Mun\u0163ilor Trasc\u0103u, se \u00eend\u0103tina ca obicei de \u00eentrajutorare, claca la seceri\u015f. Oamenii se asociau \u015fi se ajutau reciproc la secerat, asocierile f\u0103c\u00e2ndu-se pe leg\u0103turi de familie sau pe vecin\u0103t\u0103\u0163i. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpla, de pild\u0103, pe Valea Aiudului, la Izvoarele, \u00een jude\u0163ul Alba. Rude, prieteni, vecini, dac\u0103 au fost cumva sup\u0103ra\u0163i, acum se \u00eempac\u0103, se asociaz\u0103, se ajut\u0103 reciproc pentru a-\u015fi vedea c\u00e2t mai degrab\u0103 \u00een cur\u0163i \u015fi \u015furi roadele muncii. <\/p>\n\n\n\n

Oamenii care participau la clac\u0103 nu erau pl\u0103ti\u0163i cu bani, ci erau omeni\u0163i cu m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103. Gazda cl\u0103cii \u00eei anun\u0163a cu o zi \u00eenainte pe cei care trebuiau s\u0103 participe la clac\u0103, \u00een majoritate fete \u015fi feciori, dar \u015fi femei \u015fi b\u0103rba\u0163i \u015fi muzicantul satului.<\/p>\n\n\n\n

Grupurile de secer\u0103tori se adunau la casa gazdei, unde erau omeni\u0163i cu pl\u0103cinte, cu vin sau \u0163uic\u0103 \u015fi porneau \u00eempreun\u0103 cu gazda spre lanul de gr\u00e2u care urma s\u0103 fie secerat. \u00cen drum spre lanul de gr\u00e2u \u015fi \u00een timpul seceri\u015fului, secer\u0103torii c\u00e2ntau un c\u00e2ntec specific:<\/p>\n\n\n\n

\u201eDragu-mi-i la secerat,
C\u00e2nd \u00eei badea la legat.
Pe m\u0103runchi secer\u0103 drag\u0103,
Eu secer \u015fi badea leag\u0103.
Pe m\u0103runchi secer\u0103 bun\u0103,
Eu secer \u015fi badea-adun\u0103.
Eu fac badii leg\u0103toare,
Badea leag\u0103 snopi \u00een soare
\u015ei tare-i plin de sudoare
De a\u015fa ar\u015fi\u0163\u0103 mare.
Iar snopii c\u00e2nd i-a legat,
\u00cen claie i-am adunat,
Iar c\u00e2nd vine pe-nserat,
Noi spre cas\u0103 am plecat,
C-am g\u0103tat de secerat.
Din spice de gr\u00e2u curat,
Ce cu drag le-am adunat,
Am f\u0103cut m\u00e2ndr\u0103 cunun\u0103,
S\u0103 petrecem \u00eempreun\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cap\u0103tul lanului, fetele \u015fi femeile \u00ee\u015fi luau secerile de pe um\u0103r, le desf\u0103ceau din c\u00e2rpa \u00een care erau \u00eenvelite, \u00ee\u015fi f\u0103ceau cruce \u015fi \u00eencepeau s\u0103 secere. Spicele pe care le cuprindea secer\u0103toarea o dat\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 formau un m\u0103nunchi, iar mai multe m\u0103nunchiuri formau snopul, deasupra c\u0103ruia femeile puneau o leg\u0103toare f\u0103cut\u0103 tot din spice. <\/p>\n\n\n\n

B\u0103rba\u0163ii veneu \u00een urma lor \u015fi legau snopii, apoi f\u0103ceau cl\u0103ile. Din 26 de snopi se f\u0103cea o claie format\u0103 din 4 picioare cl\u0103dite din snopi suprapu\u015fi, a\u015feza\u0163i cu spicele \u00een\u0103untru, spic pe spic, \u00een form\u0103 de cruce, iar deasupra, la locul de \u00eent\u00e2lnire a spicelor, se punea \u201epopa\u201d, un snop mare care le proteja s\u0103 nu intre ploaia printre ele.<\/p>\n\n\n\n

Construirea cl\u0103ilor era foarte important\u0103, deoarece se spunea c\u0103 \u201edin gr\u00e2u ud \u00een claie nu mai cre\u015fte p\u00e2inea\u201d. De obicei, se secera pe por\u0163iuni numite \u201epost\u0103\u0163i\u201d; \u00eentre ele se f\u0103cea o pauz\u0103 \u00een care secer\u0103torii \u00ee\u015fi st\u00e2mp\u0103rau setea cu ap\u0103 rece adus\u0103 de gazd\u0103, mai glumeau, \u00een timp ce muzicantul le c\u00e2nta.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u0163inea claca p\u00e2n\u0103 seara, la amiaz\u0103 se f\u0103cea o pauz\u0103 de dou\u0103 ore, timp \u00een care secer\u0103torii m\u00e2ncau \u201em\u00e2ncare din strai\u0163\u0103\u201d adus\u0103 de gazd\u0103, de obicei pit\u0103 cu sl\u0103nin\u0103, br\u00e2nz\u0103, ou\u0103 fierte, ceap\u0103, ro\u015fii, \u0163uic\u0103 \u015fi vin, iar apoi se odihneau o or\u0103, dup\u0103 care \u00ee\u015fi reluau lucrul. La sf\u00e2r\u015fitul seceri\u015fului, femeile \u00eempleteau \u201ecununa\u201d din cele mai frumoase spice. \u201eCununa gr\u00e2ului\u201d avea form\u0103 de cerc \u015fi o ducea pe cap o fat\u0103 fecioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ceremonialul avea un caracter festiv, solemn, cununa trebuia purtat\u0103 prin sat, de-a lungul uli\u0163elor, cu \u00eentregul alai de secer\u0103tori. \u00cen drum spre casa gospodarului, secer\u0103torii c\u00e2ntau c\u00e2ntecul cununii:<\/p>\n\n\n\n

\u201eFoaie verde de alun\u0103,
Ad\u0103 ap\u0103 la cunun\u0103,
Cununa tr\u0103b\u0103 udat\u0103,
Fata tr\u0103b\u0103 s\u0103rutat\u0103.
Foaie verde calap\u0103ru,
Ad\u0103 ap\u0103 cu ciub\u0103ru,
Cununa tr\u0103b\u0103 udat\u0103,
Fata tr\u0103b\u0103 m\u0103ritat\u0103,
C\u0103 de tri ani s\u0103 t\u0103t gat\u0103
\u015ei \u00eenc\u0103 nu-i m\u0103ritat\u0103.
Cununa tr\u0103b\u0103 udat\u0103
Cu ap\u0103 de la vale,
Cu jinars de la c\u0103ldare.
Cununa tr\u0103b\u0103 udat\u0103
Cu ap\u0103 de la Nicula,
S\u0103-i s\u0103rute badea gura.
Cununa tr\u0103b\u0103 udat\u0103
Cu ap\u0103 de la Blanga,
Ca s\u0103 m\u0103rit\u0103m fata.\u201d<\/p>\n\n\n\n

S\u0103tenii \u00eei a\u015fteptau pe secer\u0103tori la por\u0163i, cu doni\u0163e pline cu ap\u0103, s\u0103 ude cununa \u015fi pe fata care o ducea, zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 dea Dumnezeu gr\u00e2ne bogate \u015fi la anu\u2019 care vine!\u201d<\/p>\n\n\n\n

Stropitul cununii de spice cu ap\u0103 constituia o m\u0103rturie a credin\u0163ei str\u0103vechi c\u0103 apa este generatoare de recolte bogate pentru anul ce va veni. C\u00e2nd ajung la poarta gospodarului, un grup de secer\u0103tori strig\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\u201eDeschide, gazd\u0103, poarta
C\u0103 venim cu cununa.
Cununa-i de gr\u00e2u frumos,
M\u00e2nce-l gazda s\u0103n\u0103tos.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Gazda \u00eei \u00eent\u00e2mpina cu urarea \u201eBine a\u0163i venit!\u201d \u015fi \u00eei poftea \u00een curte, unde erau a\u015ftepta\u0163i cu mesele \u00eentinse. Dac\u0103 era zi de post, se preg\u0103tea, de obicei, fasole frecat\u0103, iar \u00een restul zilelor, \u201ezam\u0103 cu carne\u201d, pl\u0103cinte \u015fi vin. Pe una dintre mese se g\u0103seau un colac \u015fi o sticl\u0103 cu vin. \u00centregul alai de secer\u0103tori ocolea masa de trei ori, dup\u0103 care cununa \u015fi purt\u0103toarea ei erau udate cu ap\u0103, din abunden\u0163\u0103. St\u0103p\u00e2na casei prime\u015fte cununa seceri\u015fului \u015fi spune:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCununi\u0163a g\u00e2ului,
Bel\u015fugul p\u0103m\u00e2ntului,
Te-om lua \u015fi te-om p\u0103stra,
La toamn\u0103 te-om sem\u0103na,
Tot mai mult bel\u015fug vei da.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Cununa se p\u0103streaz\u0103 la loc de cinste, de regul\u0103 \u00een \u201ecasa dinainte\u201d la icoan\u0103 sau la grind\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een toamna sau prim\u0103vara urm\u0103toare, la noul sem\u0103nat al gr\u00e2ului, c\u00e2nd boabele rezultate din ea se amestec\u0103 cu cele ce urmeaz\u0103 a fi sem\u0103nate, ca s\u0103 sporeasc\u0103 rodul. Purt\u0103toarea cununii prime\u015fte de la gazd\u0103 un \u201e\u0163\u00e2p\u0103u\u201d \u015fi o puicu\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Secer\u0103torii sunt invita\u0163i la mas\u0103, dup\u0103 care se \u00eencinge jocul p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte. Spre sf\u00e2r\u015fitul petrecerii de la claca seceri\u015fului, secer\u0103torii \u00eei mul\u0163umesc gazdei prin strig\u0103turi de genul:<\/p>\n\n\n\n

\u201eMul\u0163umim la gazda nost\u2019,
C\u0103 ne-o omenit frumos
Cu pit\u0103 \u015fi cu jinars,
Gazd\u0103 bun\u0103, bun r\u0103mas.
Merem s\u0103 ne hodinim,
Diminea\u0163\u0103 iar pornim
La al\u0163i oameni de prin sat,
Cari mai au de secerat.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Gr\u00e2ul era dus acas\u0103 cu carul cu boi, era a\u015fezat \u00een podul \u015furii, iar gospodarul a\u015ftepta s\u0103-i vin\u0103 r\u00e2ndul s\u0103-l \u00eembl\u0103tesc\u0103 cu \u201ebatoza\u201d. \u00cenaintea \u00eembl\u0103titului cu batoza se folosea \u201e\u00eembl\u0103ciul\u201d, o unealt\u0103 rudimentar\u0103 f\u0103cut\u0103 din dou\u0103 be\u0163e groase, g\u0103urite la unul din capete \u015fi legate cu o curea sau cu dou\u0103 inele metalice. Unul dintre be\u0163e, cel mai lung \u2013 circa 1,5 metri, era \u0163inut \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi se lovea cu el \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t al doilea b\u0103\u0163, din cap\u0103t, de circa 60-70 cm s\u0103 loveasc\u0103 spicele cu toat\u0103 suprafa\u0163a, asemenea lovirii p\u0103m\u00e2ntului cu biciul. Snopii erau pu\u015fi jos \u00een curte, pe un lepedeu de c\u00e2nep\u0103, \u015fi lovi\u0163i cu \u201e\u00eembl\u0103ciul\u201d p\u00e2n\u0103 ie\u015feau boabele. \u00cen final, paiele erau adunate cu furca \u015fi f\u0103cute \u201ejiread\u0103\u201d, iar gr\u00e2ul era v\u00e2nturat de pleav\u0103 \u015fi depozitat \u00een hambar.
C\u00e2nd gospodina f\u0103cea prima dat\u0103 p\u00e2ine din gr\u00e2u nou, obi\u015fnuia s\u0103 fac\u0103 o prescur\u0103, pe care o ducea la biseric\u0103 pentru pomenirea mor\u0163ilor, pentru membrii familiei \u015fi pentru sporul din cas\u0103, \u015fi un \u201e\u0163\u00e2p\u0103u\u201d, pe care \u00eel d\u0103dea unui om s\u0103rac.<\/p>\n\n\n\n

– \u0218edin\u021b\u0103 foto realizat\u0103 de Vasile S\u00e2rb, fotograf al Centrului de Cultur\u0103 ,,Augustin Bena”, cu sprijinul comunit\u0103\u021bii din satul Izvoarele, comuna Livezile, jude\u021bul Alba, c\u0103rora le mul\u021bumim!\u00a0
– Text: Marinela Baba, referent de specialitate al Centrului de Cultur\u0103 ,,Augustin Bena”
– Corectur\u0103 text: conf. univ. dr. Georgeta Orian, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Facultatea de Istorie \u0219i Filologie, coordonator al Cercului de Etnologie ,,Ovidiu B\u00e2rlea\u201d al universit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n