{"id":82389,"date":"2019-09-09T15:03:56","date_gmt":"2019-09-09T12:03:56","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=82389"},"modified":"2019-09-11T09:10:44","modified_gmt":"2019-09-11T06:10:44","slug":"foto-magia-toamnei-este-titlul-unui-nou-studiu-si-a-expozitiei-de-arta-fotografica-marca-centrul-de-cultura-augustin-bena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/foto-magia-toamnei-este-titlul-unui-nou-studiu-si-a-expozitiei-de-arta-fotografica-marca-centrul-de-cultura-augustin-bena\/","title":{"rendered":"FOTO: MAGIA TOAMNEI este titlul unui nou studiu \u0219i a expozi\u021biei de art\u0103 fotografic\u0103 marca Centrul de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d"},"content":{"rendered":"\n

MAGIA TOAMNEI este titlul unui nou studiu \u0219i a expozi\u021biei de art\u0103 fotografic\u0103 marca Centrul de Cultur\u0103 ,,Augustin Bena”. Expozi\u021bia este amplasat\u0103 \u00een spa\u021biul expozi\u021bional urban al institu\u021biei, situat \u00een Alba Iulia, strada Mihai Viteazul nr. 2, \u0219i poate fi vizionat\u0103 \u00een perioada 06 – 30 septembrie 2019.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

MAGIA TOAMNEI…<\/p>\n\n\n\n

Viticultura a fost o ocupa\u0163ie de baz\u0103 a locuitorilor din zona T\u00e2rnavelor, \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri, vinul fiind principala surs\u0103 de venit a locuitorilor din Cr\u0103ciunel, Blaj, B\u0103lcaciu, Jidvei, Cetatea de Balt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Producerea \u015fi v\u00e2nzarea vinului au adus locuitorilor din zona T\u00e2rnavelor prosperitate \u00een toate timpurile, cele mai cultivate soiuri fiind: Feteasc\u0103 alb\u0103, Feteasc\u0103 regal\u0103, Riesling, Muscat Otonel, Pinot Gris, Traminer, majoritatea viilor fiind plantate pe dealuri.<\/p>\n\n\n\n

Anual, pentru \u00eentre\u0163inerea viei erau necesare mai multe lucr\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Prim\u0103vara, \u00een martie, via se dezgropa, se c\u0103r\u0103zuia, adic\u0103 se \u00eempl\u00e2ntau parii, se cur\u0103\u0163a \u015fi se h\u0103ituia (se cercuia). \u00cencep\u00e2nd din luna mai, se executa prima sap\u0103 mai ad\u00e2nc\u0103, uneori cu h\u00e2rle\u0163ul. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii august sau \u00eenceputul lunii septembrie, via se s\u0103pa de trei ori, iar la ultima s\u0103p\u0103tur\u0103 se grebla, ca s\u0103 se cunoasc\u0103 dac\u0103 cineva a intrat \u00een vie. Peste var\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la sf\u00e2r\u015fitul lunii mai, via se stropea de circa 3-4 ori, \u00een func\u0163ie de anotimp, cu \u201ezeam\u0103 bordelez\u0103\u201d, care con\u0163inea ap\u0103, sulfat de cupru \u015fi var.<\/p>\n\n\n\n

Din mai \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een iulie, via se plivea \u015fi se lega de dou\u0103 ori. Acum se selectau lemnele de rod pentru anul viitor \u015fi se \u00eenl\u0103turau l\u0103starii crescu\u0163i \u00een plus fa\u0163\u0103 de cei cu rod. \u00cen august, via se cionta, ca s\u0103 se maturizeze p\u00e2n\u0103 toamna.<\/p>\n\n\n\n

Culesul viilor avea loc toamna, nu mai repede de 15 octombrie, dat\u0103 care era hot\u0103r\u00e2t\u0103 de c\u0103tre primar \u015fi de c\u0103tre principalii posesori de vie \u015fi se comunica \u00een sat cu doba. Acum, ca urmare a modific\u0103rilor climei, cauzate de \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, culesul viilor \u00eencepe mai repede, \u00een luna septembrie. Lumea satului participa la cules \u00een grupuri mari, ajut\u00e2ndu-se reciproc. Pentru cules se utilizau co\u015furi \u00eempletite din nuiele \u015fi diferite vase de lemn: bot, doni\u0163\u0103, ciub\u0103r, cad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Botul, cada, ciuberele \u015fi doni\u0163ele erau confec\u0163ionate din doage din lemn de brad \u015fi erau cump\u0103rate de la t\u00e2rguri. Butoaiele \u015fi bu\u0163ile se confec\u0163ionau din doage de stejar. Butoaiele aveau, \u00een general, capacitate mai mic\u0103 de 5, 10, 15, 20 dal (ferii), iar bu\u0163ile, de la 40 p\u00e2n\u0103 la 100 dal \u015fi chiar mai mari. Acestea se comandau la butnari.<\/p>\n\n\n\n

De obicei, la cules participau to\u0163i membrii familiei: femeile, copiii \u015fi b\u0103tr\u00e2nii culegeau strugurii de pe vi\u0163\u0103, iar b\u0103rba\u0163ii c\u0103rau strugurii cu botul, cu ciuberele, \u00eei m\u0103cinau \u015fi \u00eei goleau \u00een cad\u0103. Storsul strugurilor era responsabilitatea b\u0103rba\u0163ilor. Strugurii m\u0103cina\u0163i erau b\u0103tu\u0163i cu \u201eb\u0103t\u0103l\u0103ul\u201d (o b\u00e2t\u0103 de lemn prev\u0103zut\u0103 cu un cap\u0103t mai lat), iar mustul din cad\u0103 curgea \u00een \u015firoad\u0103 (un ciub\u0103r care avea un orificiu situat \u00een partea de jos). Trevele din cad\u0103 erau puse \u00een teasc \u015fi erau str\u00e2nse. <\/p>\n\n\n\n

Mustul rezultat se turna \u00een butoaie care se sp\u0103lau cu trei-patru zile \u00eenainte de cules, se op\u0103reau \u015fi se cl\u0103teau cu ap\u0103 rece, apoi erau dezinfectate cu pucioas\u0103. Mustul era l\u0103sat s\u0103 fermenteze, p\u00e2n\u0103 se limpezea, dup\u0103 care, din luna februarie, se tr\u0103gea de pe drojdie \u015fi se punea \u00een vase curate consider\u00e2ndu-se bun de b\u0103ut. <\/p>\n\n\n\n

Vinul se p\u0103stra \u00een pivni\u0163e, \u00eentotdeauna \u00een vase pline, se decanta \u00een fiecare an pentru a se recupera drojdia produs\u0103 la a doua fermenta\u0163ie. Se p\u0103stra tot timpul \u00eenchis \u00een butoaie \u015fi nu se umbla la el f\u0103r\u0103 motiv \u00eentemeiat, mai ales \u00een lunile c\u0103lduroase de var\u0103 ca \u201es\u0103 nu se o\u0163eteasc\u0103\u201d. Prim\u0103vara, \u00een luna februarie, din trevele fermentate \u015fi drojdie de vin se f\u0103cea jinarsul (\u0163uica).<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cules urma dezlegatul, t\u0103ierea cercurilor, \u00eengropatul lemnelor de rod cu paie vechi, ca s\u0103 nu \u00eenghe\u0163e \u00een iernile geroase.<\/p>\n\n\n\n

– Foto: Vasile S\u00e2rb
– Text: Marinela Baba \u0219i conf. univ. dr. Georgeta Orian
– Mul\u021bumiri speciale comunit\u0103\u021bii din Biia (Comuna \u0218ona) \u0219i Companiei JIDVEI, pentru sprijinul acordat \u00een realizarea \u0219edin\u021bei foto. <\/p>\n\n\n\n