{"id":91434,"date":"2020-07-18T14:29:11","date_gmt":"2020-07-18T11:29:11","guid":{"rendered":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/?p=91434"},"modified":"2020-07-18T14:29:14","modified_gmt":"2020-07-18T11:29:14","slug":"targul-de-fete-de-pe-muntele-gaina-sarbatoare-reinviata-sub-obiectivul-aparatului-de-fotografiat-in-cadrul-expozitiei-de-fotografie-etnografica-denumita-hai-pe-muntele-gaina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/urbeamea.ro\/albaiulia\/targul-de-fete-de-pe-muntele-gaina-sarbatoare-reinviata-sub-obiectivul-aparatului-de-fotografiat-in-cadrul-expozitiei-de-fotografie-etnografica-denumita-hai-pe-muntele-gaina\/","title":{"rendered":"T\u00e2rgul de Fete de pe Muntele G\u0103ina, s\u0103rb\u0103toare re\u00eenviat\u0103 sub obiectivul aparatului de fotografiat \u00een cadrul expozi\u021biei de fotografie etnografic\u0103 denumit\u0103 \u201eHai pe Muntele G\u0103ina\u201d"},"content":{"rendered":"\n

T\u00e2rgul de Fete de pe Muntele G\u0103ina este cea mai mare s\u0103rb\u0103toare rom\u00e2neasc\u0103 \u00een aer liber, fiind un brand al jude\u021bului Alba, dar \u0219i al tuturor rom\u00e2nilor. S\u0103rb\u0103toarea este subiectul unei cercet\u0103ri realizat\u0103 de speciali\u0219tii Centrului de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d Alba \u0219i a fost re\u00eenviat\u0103 sub obiectivul aparatului de fotografiat \u00een cadrul expozi\u021biei de fotografie etnografic\u0103 denumit\u0103 \u201eHai pe Muntele G\u0103ina\u201d. <\/h4>\n\n\n\n

Cite\u0219te \u0219i: Edi\u021bia din acest an a T\u00e2rgului de Fete de pe Muntele G\u0103ina, anulat\u0103<\/a><\/p>\n\n\n\n

Instantaneele sunt realizate de Vasile S\u00e2rb \u0219i cursan\u021bii s\u0103i de la Clasa de Art\u0103 Fotografic\u0103 din cadrul \u0218colii de Arte \u0219i Me\u0219te\u0219uguri \u0219i sunt expuse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u0219i \u00een spa\u021biul expozi\u021bional urban de la sediul Centrului de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d Alba.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri str\u0103vechi, miezul verii <\/em>(ziua de S\u00e2ntilie \u2013 20 iulie) era marcat \u00een tradi\u0163ia \u0163inuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care \u201emi\u015fca satele\u201d, locuitorii din cr\u00e2ngurile Apusenilor. Mo\u0163i, mocani, cri\u015feni \u015fi z\u0103r\u0103ndeni urcau, \u00een zvon de tulnice, \u00een Mun\u0163ii Bihorului, pe platoul \u201eG\u0103ina\u201d, unde se \u0163ineau \u201edatul\u201d, \u201enedeia\u201d, \u201eT\u00e2rgul de la G\u0103ina\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 manifestare etno-cultural\u0103 a fost men\u0163ionat\u0103 prima dat\u0103 \u00een documente \u00een anul 1816, iar \u00een 1860 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Ioanete o descrie \u00een \u201eFoaie pentru minte, inim\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Profesoara Elena Pogan din Avram Iancu spunea:<\/p>\n\n\n\n

\u201eMuntele G\u0103ina are legendele lui, dar are \u015fi legenda legendelor. Locul acesta, a\u015fezat la poalele norilor, sub ocrotirea sf\u00e2nt\u0103 a razelor soarelui rostogolite peste chipul muntelui, \u00ee\u015fi are povestea lui. Se spune c\u0103, \u00een vremea c\u00e2nd mo\u0163ii \u00ee\u015fi lucrau b\u0103ile de aur, o g\u0103in\u0103 cu pene de aur \u2013 V\u00e2lva b\u0103ilor, ie\u015fea din b\u0103i \u015fi se a\u015feza \u00een v\u00e2rful muntelui, pe cuibul s\u0103u, \u00een care depunea ou\u0103 de aur. \u00centr-o singur\u0103 zi din an, de Sf\u00e2ntul Ilie, mo\u0163ii \u00eei vedeau fa\u0163a. \u00cen ziua aceea, locuitorii \u0163inutului se adunau pe munte, laolalt\u0103 cu fetele \u015fi feciorii, ca p\u00e2raiele \u00een matc\u0103, s\u0103-\u015fi spun\u0103 p\u0103surile, iar tinerii s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103, s\u0103 se \u00eendr\u0103geasc\u0103 \u015fi s\u0103 se unesc\u0103 pe via\u0163\u0103 prin c\u0103s\u0103torie, oficiat\u0103 de nenum\u0103rate ori de preo\u0163ii prezen\u0163i la \u201eT\u00e2rgul de fete\u201d de pe Muntele G\u0103ina. De ace\u015fti tineri se apropia g\u0103ina care-\u015fi avea cuibul nev\u0103zut, chiar pe v\u00e2rful muntelui, unde ast\u0103zi s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte, \u00eentru eternitate, Crucea Iancului, b\u0103tea o dat\u0103 din aripi \u015fi se transforma \u00eentr-o z\u00e2n\u0103 frumoas\u0103, care \u0163inea \u00een palme un ou de aur. Z\u00e2na se apropia de tinerii c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi le oferea oul ca dar, pentru fericire \u015fi via\u0163\u0103 lung\u0103. Oamenii se mirau, se minunau, se rugau \u015fi-i mul\u0163umeau. Apoi, z\u00e2na ridica m\u00e2inile spre cer, se preschimba \u00een g\u0103in\u0103, cu aripile deschise peste imensitate \u015fi se f\u0103cea nev\u0103zut\u0103. Mult\u0103 vreme, mo\u0163ii s-au \u00eent\u00e2lnit pe muntele pe care l-au numit \u201eG\u0103ina\u201d, la cunoscutul \u201eT\u00e2rg de fete\u201d, \u00een frumosul obicei al iubirii \u015fi \u00eencrederii. Numai c\u0103 armonia dintre ei a fost tulburat\u0103 de ni\u015fte ochi nechibzui\u0163i, care au descoperit cuibul\u00a0 G\u0103inii \u015fi i-au furat ou\u0103le. G\u0103ina a f\u0103cut g\u0103l\u0103gie \u015fi r\u0103uf\u0103c\u0103torii au rupt-o la fug\u0103. \u00cen graba lor, s-au \u00eempiedicat \u015fi-au r\u0103sturnat co\u015ful cu ou\u0103le de aur, care s-au rostogolit pe panta muntelui, p\u00e2n\u0103 \u00een r\u00e2ul din sat, care a fost numit \u201eAurarul\u201d, iar mai t\u00e2rziu, Arie\u015f\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Legenda Muntelui G\u0103ina, relatat\u0103 \u00eenc\u0103 de la 1888 de neobosi\u0163ii cercet\u0103tori Teofil Fr\u00e2ncu \u015fi George Candrea, spune c\u0103 \u201e\u00een timpul c\u00e2nd \u015fi \u00een mun\u0163ii Bihariei se lucrau b\u0103ile (minele de aur), o g\u0103in\u0103 de aur ie\u015fea din b\u0103i spre a se a\u015feza \u00een v\u00e2rful muntelui, pe cuibul s\u0103u, \u00een care erau ou\u0103le sale de aur. Vidrenii, atra\u015fi de frumuse\u0163ea nemaipomenit\u0103 a g\u0103inei, \u00een mai multe\u00a0 r\u00e2nduri au \u00eencercat s-o prind\u0103, ea \u00eens\u0103 a fugit \u00een jurul minelor de aur de la Ro\u015fia Montan\u0103. De atunci, nemaiput\u00e2ndu-se g\u0103si aur \u00een b\u0103ile din acest \u0163inut, mo\u0163ii au \u00eencetat de a le mai lucra, deoarece g\u0103ina din poveste era v\u00e2lva b\u0103ilor (z\u00e2na) \u015fi ea a dus aurul cu sine, \u00een p\u0103r\u0163ile unde a zburat\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pe legendarul platou al \u201eg\u0103inei de aur\u201d, \u201et\u00e2rgul\u201d sau \u201eDatul de la G\u0103ina\u201d se organiza \u00een plin\u0103 var\u0103, dup\u0103 solsti\u0163iu, c\u00e2nd \u201ese \u00eentorceau vrem\u0103rile\u201d, iar seceta era \u201et\u0103iat\u0103\u201d de ploile lui S\u00e2ntilie.<\/p>\n\n\n\n

La \u201eDatul de la G\u0103ina\u201d se adunau tinerii \u015fi gospodarii din cele patru \u0163inuturi str\u0103juite de platoul legendar, Bihorul, Zarandul, Clujul \u015fi Alba, aduc\u00e2nd \u0163es\u0103turi alese \u015fi furci \u201e\u00eempistrite\u201d (cei de pe Cri\u015ful Alb), fluiere acordate \u015fi \u201ebote ghintuite\u201d (mo\u0163ii de la C\u00e2mpeni \u015fi Arie\u015feni), l\u00e2n\u0103 \u015fi tiocuri de r\u0103\u015fin\u0103 (mocanii de pe Arie\u015f), ceramic\u0103 (olarii din F\u0103get \u015fi Tinca), \u201ecojoace \u00eenflorate \u015fi sumane-mb\u0103ierate\u201d (me\u015fterii din Beiu\u015f, Va\u015fc\u0103u, din Brad sau din Abrud \u015fi Fene\u015f), fructe de p\u0103dure \u015fi plante medicinale (de la Poienile de Jos), scoar\u0163\u0103 de stejar, pentru arg\u0103situl pieilor (de pe Cri\u015ful Pietros) \u015fi r\u0103\u015fin\u0103 de la Buru.<\/p>\n\n\n\n

Toate acestea deveneau obiecte de schimb sau daruri \u00eentre tinerii care se cuno\u015fteau aici sau se re\u00eent\u00e2lneau an de an, exprim\u00e2ndu-\u015fi bucuria \u00een joc \u015fi desc\u00e2ntece, laolalt\u0103, mo\u0163i \u015fi mocani, cri\u015feni \u015fi z\u0103r\u0103ndeni, \u00een aceea\u015fi sim\u0163ire \u015fi tr\u0103ire a apartenen\u0163ei comune, de neam, cultur\u0103, tradi\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Scriitorul Ioan Slavici, bun cunosc\u0103tor al etnografiei carpatice \u015fi colaborator la elaborarea unei monografii a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, releva leg\u0103tura t\u00e2rgului de la G\u0103ina cu p\u0103storitul montan, afirm\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 acolo sus \u201ese f\u0103ceau logodne \u015fi mai ales ale tinerilor \u00een\u0163ele\u015fi \u00eenc\u0103 dinainte de a se urca pe munte\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul marii s\u0103rb\u0103tori a muncii, a soarelui \u015fi a luminii era firesc s\u0103 se s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 \u015fi leg\u0103turile noi, sociale \u00eentre familii \u015fi neamuri. Iar \u201et\u00e2rgul\u201d, \u201edatul\u201d \u00een semantica graiului Apusenilor, nu \u00eensemna v\u00e2nzare-cump\u0103rare de fete, ci \u201etocmeala\u201d, \u201ecredin\u0163area\u201d, \u201elogodna\u201d, conven\u0163ie premarital\u0103 de comuniune spiritual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, T\u00e2rgul de fete de la G\u0103ina s-a transformat \u00eentr-o mare s\u0103rb\u0103toare folcloric\u0103, cunoscuta nedeie \u201eT\u00e2rgul de fete\u201d fiind vizitat\u0103 de un mare num\u0103r de turi\u015fti atra\u015fi de c\u00e2ntecele \u015fi dansurile cu specific local, de parada costumului popular diferen\u0163iat dup\u0103 satele participante \u015fi de t\u00e2rgul me\u015fterilor populari.<\/p>\n\n\n\n

An de an, aici \u00ee\u015fi dau \u00eent\u00e2lnire, \u00eentr-o ampl\u0103 manifestare a frumosului, soli ai artei din jude\u0163ele Alba, Arad, Bihor, Cluj \u015fi Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Echipa Centrului de Cultur\u0103 \u201eAugustin Bena\u201d Alba<\/em><\/p>\n\n\n\n