Chiar dac\u0103 nu pare a fi o zi de t\u00e2rg, pia\u021ba este animat\u0103, fiind populat\u0103 de c\u00e2teva personaje, de etnii \u0219i cu statut social diferite, redate \u00een diverse ipostaze. \u00cen prim-plan, de la st\u00e2nga spre dreapta, sunt redate \u0219ase personaje. Primele dou\u0103, b\u0103rbat \u0219i femeie, m\u0103tur\u0103 acea parte a pie\u021bei. La picioarele femeii se afl\u0103 \u0219i o roab\u0103, folosit\u0103, probabil, tot la cur\u0103\u021benie. \u00cen apropierea lor, un b\u0103rbat, or\u0103\u0219ean dup\u0103 port, cu p\u0103l\u0103rie \u0219i \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un baston, se plimb\u0103 lini\u0219tit. Ceva mai departe, dou\u0103 doamne, cu rochii lungi p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u0219i cu p\u0103l\u0103rii, se \u00eendreapt\u0103 discut\u00e2nd spre hala breslelor. \u00cen fa\u021ba unei mici cl\u0103diri, situate, spre nord, \u00een continuarea halei breslelor, atelierul tinichigiului Kandert, un b\u0103rbat, poate chiar proprietarul, fumeaz\u0103 din pip\u0103, sprijinindu-se de zid. \u00cen plan secund, undeva la marginea din st\u00e2nga a compozi\u021biei, sunt redate dou\u0103 personaje, b\u0103rbat \u0219i femeie, \u00eembr\u0103cate \u00een port tradi\u021bional rom\u00e2nesc, discut\u00e2nd, \u00een picioare, \u00een spatele unei c\u0103ru\u021be cu coviltir, la care este \u00eenh\u0103mat un cal. Nu departe de cei doi, aproape de fundal, ie\u0219ind de pe uli\u0163a Petre\u015ftiului (actuala str. Bistrei), un alt \u021b\u0103ran rom\u00e2n conduce un car \u00eenc\u0103rcat, tras de doi boi. \u00cen apropiere, \u00een fa\u021ba primului imobil, trece un hornar, duc\u00e2nd pe um\u0103r o scar\u0103. \u00cen fa\u021ba cl\u0103dirii \u00eenvecinate, pr\u0103v\u0103lie sau restaurant, un b\u0103rbat \u0219i o femeie, sa\u0219i dup\u0103 port, par s\u0103-\u0219i a\u0219tepte clien\u021bii. Undeva \u00een apropierea centrului pie\u021bei, este redat\u0103 o alt\u0103 c\u0103ru\u021b\u0103 cu coviltir, tras\u0103 de boi, ai c\u0103rei pasageri, probabil rom\u00e2ni, se afl\u0103 \u00een apropiere, unul dintre ei \u0219ez\u00e2nd. \u00cen partea dreapt\u0103, \u00een apropierea halei breslelor, se afl\u0103 un grup de trei femei, \u00een jurul a ceva ce pare a fi o tarab\u0103, una dintre ele, cea cu umbrelu\u021b\u0103 \u0219i \u00eenso\u021bit\u0103 de un c\u00e2ine, t\u00e2rguindu-se. \u00cen fundal, \u00een apropierea unei alte pr\u0103v\u0103lii, un personaj \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 clien\u021bii, iar \u00een fa\u021ba cl\u0103dirii \u00eenvecinate, sediu al garnizoanei Sebe\u0219ului la acea dat\u0103, trei solda\u021bi p\u0103zesc intrarea.<\/p>\n\n\n\n
Fa\u021badele cl\u0103dirilor care m\u0103rginesc latura sudic\u0103 a pie\u021bei au fost redate detaliat, put\u00e2ndu-se observa at\u00e2t elementele de decor arhitectural, c\u00e2t \u0219i cromatica fa\u021badelor. Acuarela demonstreaz\u0103 c\u0103 imobilele din aceast\u0103 parte a ora\u015fului nu au suferit p\u00e2n\u0103 \u00een prezent dec\u00e2t transform\u0103ri minore, viz\u00e2nd, \u00een special, decora\u021bia, cu o singur\u0103 excep\u021bie, cea a edificiului care, la acea dat\u0103, ad\u0103postea garnizoana ora\u0219ului. Aceast\u0103 cl\u0103dire a fost cump\u0103rat\u0103, \u00een anul 1861, de c\u0103tre exploratorul \u015fi colec\u0163ionarul Franz Binder, care a renovat-o, \u00eenzestr\u00e2nd-o cu o nou\u0103 fa\u0163ad\u0103, de manier\u0103 eclectic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Acuarela este semnat\u0103 \u0219i datat\u0103 \u00een col\u021bul din st\u00e2nga, jos: \u201eP\u00fchringer 1937″. \u00cen subsolul tabloului, sub titlul imaginii pe care a reprodus-o, \u201eProspect des Groszen Platzes der Stadt M\u00fchlbach in Siebenb\u00fcrgen Ao<\/sup> 1820″, autorul consemneaz\u0103 numele proprietarilor imobilelor redate, din 1820 p\u00e2n\u0103 \u00een 1937, c\u00e2nd a fost realizat\u0103 acuarela.<\/p>\n\n\n\n Rudolf Ottokar P\u00fchringer (1875-?) s-a n\u0103scut \u00een 28 aprilie 1875, la Praga, fiind fiul ofi\u0163erului Maximilian P\u00fchringer \u015fi al\u00a0Bertei, n\u0103scut\u0103\u00a0Schwanenbeck. Urm\u00e2nd exemplul tat\u0103lui s\u0103u, a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cariera militar\u0103, ajung\u00e2nd locotenent-colonel la Regimentul 8 de Geniu, \u00eempreun\u0103 cu care s-a deplasat \u00een nordul Ardealului \u00een contextul lucr\u0103rilor la c\u0103ile ferate de acolo. La 8 iunie 1907 s-a c\u0103s\u0103torit cu Henriette Bauman, la Sebe\u015f, unde s-a \u015fi stabilit \u015fi\u00a0\u00eempreun\u0103 au avut patru copii. F\u0103r\u0103 a avea studii \u00een domeniul artelor, a pictat, cu predilec\u0163ie, acuarele, f\u0103r\u0103 a neglija \u00eens\u0103 \u015fi alte tehnici (uleiul). De\u015fi se cunosc pu\u0163ine lucr\u0103ri ale sale (\u201eCastelul Kreuzenstein”, \u201eLacul \u015fi Turnul Studentului”, ambele p\u0103strate \u00een colec\u0163ia Friedrich Mauksch), se poate afirma despre Rudolf P\u00fchringer c\u0103 este un artist atent la detalii, lucr\u0103rile sale av\u00e2nd, \u00een prezent, o important\u0103 valoare documentar\u0103.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Exponatul lunii octombrie la Muzeul Municipal \u201eIoan Raica” Sebe\u015f este o acuarel\u0103 realizat\u0103 de Rudolf P\u00fchringer, \u00een anul 1937, care reproduce o imagine mai veche, dat\u00e2nd din 1820, a Pie\u0163ei Mari a ora\u0219ului Sebe\u0219. Imaginea surprinde aproape \u00eentregul areal al acesteia, scena fiind v\u0103zut\u0103 de undeva din col\u021bul de nord-vest al pie\u021bei, de la nivelul …<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":98635,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[2038],"tags":[],"class_list":["post-98634","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura"],"yoast_head":"\n