Xanaxul, drogul momentului, luat în neștire și de albaiulieni! Abuzul duce, printre altele, la blocaj mintal și tulburări de limbaj, iar în caz de supradoză, chiar la comă și deces
*Despre dependența de medicamente, cu dr. Laura Precup – medic primar psihiatrie și psihoterapeut la Clinica Prevent din Alba Iulia
Cum fac rost albaiulienii de Xanax, cum îl iau ca pe bomboane, cum și-l oferă unul altuia, ca pe o pilulă miraculoasă, în cazul în care aud că o cunoștință nu prea doarme noaptea, ori că e cam agitată, anxioasă, fără să știe exact ce înseamnă asta, a uimit-o pe dr. Laura Precup, medic psihiatru și psihoterapeut cu o experiență de 9 ani în domeniul medical de specialitate din Germania.
Cu aceeași ușurință cu care luăm o aspirină, ori un paracetamol, luăm și anxiolitice, de cele mai multe ori fiind total ignoranți cu privire la efectele acestor pilule, pe care le luăm după ureche și „la nevoie”, aceasta din urmă stabilindu-se pe loc și de către oricine, chiar și de un vecin de bloc.
Cu aceeași bunăvoință cu care împrumutăm o cană de zahăr, ori câteva lingurițe de cafea, împărțim și medicamente, cel mai grav fiind faptul că, în poșetă, ori în cutia cu medicamente, lângă Antinevralgic și Furazolidon, avem, prea mulți dintre noi, și una sau mai multe pastiluțe de Xanax, ori Diazepam, poate chiar și Rivotril și Anxiar!
Dr. Laura Precup s-a întors de câteva luni în România, acasă, la Alba Iulia, unde și-a reluat activitatea în sprijinul sănătății noastre mintale, de această dată la Clinica Prevent. Am semnalat atunci prezența acestui specialist în peisajul medical de la noi, aici (link).
Nu mă așteptam să o pomenesc din nou, atât de repede de la materialul anterior, dar semnalul ei de alarmă l-am perceput ca pe o urgență medicală, prin urmare citiți și luați aminte!
Urbea Mea: Pentru ce iau albaiulienii Xanax și până unde se poate merge cu automedicația?
Dr. Laura Precup: Nu am să vă ascund faptul că niciunul dintre cei aproximativ 100 de pacienți care au trecut pragul cabinetului în aceste 2 luni de când am început activitatea la Clinica Prevent nu era străin de Xanax și de alte medicamente din aceeași categorie. Înainte să îi pot ajuta pentru a rezolva problema de fond și nu doar simptomele cauzate de aceasta, m-am văzut nevoită să-i tratez de dependența de acest anxiolitic foarte puternic!
Luat pe post de panaceu, Xanaxul urma să le rezolve tot felul de tulburări, de la cele de somn, cele mai frecvente, până la stările de agitație ori tristețe.
Îmi este imposibil de înțeles atât ușurința cu care îl obțineau, cât și ușurința cu care și-l autoadministrau, modificând dozajul după nevoia care, de bună seamă, devenea tot mai intensă și greu de potolit.
În spitalele din Germania, duceam o adevărată muncă de convingere cu pacienții să ia fie și o jumătate de pilulă pe zi. Aici, în România, până nu prescrii un pumn de medicamente, din cele considerate cu adevărat eficiente, respectiv cele pe rețetă, nu ești medic bun! Asta pare să fie o părere generalizată la toți pacienții, indiferent de afecțiune.
Urbea Mea: Cum se ajunge la dependența de Xanax, un medicament care se eliberează doar în baza unei prescripții medicale?
Dr. Laura Precup: La dependența de Xanax și de orice alt medicament luat înafara indicațiilor stricte ale medicului specialist se ajunge foarte ușor, pe nesimțite, de la o pastilă la alta, fără să mai numărăm nici dozele nici zilele scurse de la debutul administrării. Nu de puține ori, pacienții suferă și de afecțiuni cronice, pentru care au indicații de tratament à la long, sau au pe cineva în familie care se confruntă cu așa ceva. Prin urmare, să ia pastile zilnic nu li se mai pare ceva extraordinar, ori nefiresc.
În 4-6 săptămâni, odată cu instalarea dependenței se dezvoltă și rezistența organismului la respectivul medicament, de unde și nevoia de a lua mai mult, și mai mult. Or` aceste medicamente, precum este Xanaxul, se prescriu stric pentru episoadele acute ale anumitor tulburări și se dau numai sub atenta observație a medicului. Și nu pot să nu mă raportez aici la practica din spitalele din Germania, unde pacientul nu era externat decât după ce ieșea, treptat, de sub tratamentul cu anxiolitice, tratament început tot în spital.
În România, odată obținută rețeta, mulți nu mai merg la controlul stabilit. Nu le mai urmărește nimeni evoluția, au descoperit sfântul Xanax și nu se mai întorc la medic. Eventual merg la un altul, pentru o altă rețetă, și tot așa, fac rost, se descurcă și, de fapt, își agravează situația!
Urbea Mea: De ce nu este eficient Xanaxul ca tratament de durată al tulburărilor de somn, anxietate ori depresie?
Dr. Laura Precup: Foarte simplu! Durata de acțiune a acestui medicament este de circa 3 ore. L-ai luat când te-ai culcat, la 2.00 ești treaz! Nu te ține adormit până dimineața! Și atunci mai iei unul și ajungă să iei și 3 pastile pe noapte și tot ești mahmur de oboseală, a doua zi. Similar pentru celelalte tulburări menționate, starea de liniște obținută este de scurtă durată, iar administrarea repetată nu doar că nu rezolvă problema, dar potențează simptomele, adăugând unele noi, în cazul dependențelor îndelungate.
O analogie mai clară ar fi cu situația în care luăm antitermice, paracetamol, aspirină. Ele temperează ori elimină febra și durerea, pentru o perioadă scurtă de timp, dar nu tratează boala de care suferim, boală care poate necesită un alt tip de medicament, de exemplu un antibiotic. În lipsa lui, oricâte antitermice am lua, nu ne vom face bine, dimpotrivă afecțiunea va continua să ne macine organismul.
Urbea Mea: Care sunt efectele abuzului de Xanax? Cu ce tulburări noi se alege un dependent și ce se poate întâmpla în cazul unei supradoze?
Dr. Laura Precup: Absolut toate anxioliticele au efecte secundare. Dacă iei mai mult de unul, și le mai și combini, atunci nu trebuie să te mire că în loc să te simți mai bine, te simți mai rău!
Mai mult, persoanelor de peste 60 de ani nici nu le este recomandată administrarea acestui medicament, pentru că poate interveni efectul paradox, adică exact ceea ce încercăm să tratăm se acutizează, stările ajungând de la neliniște până la delir.
Persoanele dependente de Xanax experimentează de la agitație, scăderea reflexelor, amnezie, tulburări de somn, la blocaje mintale și tulburări de limbaj, iar supradozajul poate duce chiar la comă și deces, mai ales în combinație cu alte medicamente și alcool.
Urbea Mea: Cum scăpăm de această dependență și în cât timp putem să ne considerăm vindecați?
Dr. Laura Precup: Vestea că trebuie să renunțe la Xanax îi sperie pe majoritatea pacienților. Ca în cazul oricărei dependențe medicamentoase și nu numai, eliminarea bruscă a substanței de care suntem dependenți nu este o idee bună. Sevrajul este puternic, iar recidiva, mai mult ca sigură. Pentru a evita asta, vom scădea doza administrată, pe parcursul a circa 30 de zile, până când ajungem să oprim administrarea complet. Urmează apoi o perioadă considerată critică, 90 de zile de sevraj psihic căruia îi putem face față și cu pastile, dar de un alt tip, mai puțin nociv și, desigur, cu psihoterapie.
Urbea Mea: Dacă nu cu un pumn de medicamente, cu ce vindecăm de insomnii, depresii și alte spaime?
Dr. Laura Precup: Nu toate depresiile și anxietățile trebuie medicate! Luate din timp, ca orice altă boală, aceste tulburări se pot vindeca prin psihoterapie, un proces ce poate fi considerat de durată, dar unul care rezolvă problema, nu doar efectele ei.
Evident, sunt și situații care impun medicație, dar și aici trebuie avută răbdare, până descoperi, împreună cu medicul, medicamentul la care răspunzi cel mai bine, cu cele mai puține efecte adverse pentru tine. Și, rețineți, cu Xanax se tratează numai urgențele! Dacă starea de rău o impune, medicul va stabili administrarea lui temporară, până la ieșirea din criză, după care trebuie să cautați tratamentul care să vă ajute să vă recăpătați calitatea vieții. Dacă acest medicament ar fi fost atât de minunat și eficient, v-ați fi vindecat până acum, nu-i așa?
Pe dr. Laura Precup o găsiți la Clinica Prevent din Alba Iulia, în baza unei programări telefonice prealabile. Mergeți să deveniți bine! Cu voi, cu ceilalți!