Sărbătoare în lumea creștină: Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare
Astăzi, creștinii ortodocși și greco-catolici, sărbătoresc în fiecare an, Praznicul Sfintei Marii Mari sau Adormirea Maicii Domnului.
Sfânta Maria este una dintre cele mai importante sărbatori închinate Maicii Domnului. În aceasta zi sarbatorim atât moartea si îngroparea Maicii Domnului, cat si mutarea ei la cer.
Despre acest praznic nu avem informatii in Sfanta Scriptura, insa, cantarile si imnele de la Vecernia si Utrenia sarbatorii ne aduc multe precizari cu privire la mutarea ei de pe pamant la cele vesnice.
Dumnezeu ii descopera printr-un inger ziua trecerii la cele vesnice.
Dupa aceasta descoperire, Maica Domnului urca in Muntele Maslinilor sa se roage, apoi imparte vaduvelor si saracilor vesmintele sale, cerandu-si iertare de la toti si incredintandu-i ca va mijloci pentru toata lumea.
Binecuvantand pe toti si-a dat sufletul in mainile Fiului ei.
In icoana Adormirii Maicii Domnului, Sfanta Maria este reprezentata stand intinsa pe pat, in mijlocul Apostolilor, in vreme ce Hristos primeste in brate sufletul Maicii Sale, simbolizat printr-o figura mica de copil imbracat in alb.
Sfintii Apostoli au fost indrumati de Duhul Sfant sa revina la Ierusalim ca sa fie prezenti la inmormantarea Maicii Domnului.
Trupul Maicii Domnului a fost dus cu multa cinstire in cantari ale ingerilor si ale oamenilor la mormantul din Ghetsimani, de langa Ierusalim si asezat acolo.
Dupa trei zile de la inmormantarea ei, ajunge si Sfantul Apostol Toma si cerand sa fie deschis mormantul ei, cunoaste ca trupul ei fusese ridicat de Hristos din mormant.Locul de origine al sarbatorii Sfintei Marii este Ierusalimul, orasul in care se pastreaza mormantul Maicii Domnului, in apropierea Gradinii Ghetsimani.
In Apus, aceasta sarbatoare este mentionata pentru prima data in secolul al VI lea, la Sfantul Grigorie, Episcopul de Tours († 593 sau 594). Generalizarea praznicului Adormirii Maicii Domnului se va face in Apus de catre Papa Teodor I (642-649), in vreme ce in Rasarit acest lucru se petrece mai devreme, in timpul imparatului bizantin Mauriciu (528-603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani.
