11 dintre jucătoarele echipei de polo feminin din Kiev, junioare, se antrenează, trăiesc și își astâmpără dorul de casă la noi în urbe
De la Alba Iulia, echipa de junioare la polo feminin a Kievului transmite un mesaj antrenorilor rămași în capitala Ucrainei: „Nu am uitat nimic! Ne întoarcem și batem tot!”
Disciplină, conduită, atitudine cinstită, leală, plină de respect a unui sportiv față de partenerii și de adversarii săi, așa este definită sportivitatea. Iar Dorofea Vîrtosu, la doar 15 ani, legitimată la Clubul Sportiv Municipal Unirea, parte din lotul național de polo al României, ne dă astăzi o lecție de sportivitate pe care am onoarea să v-o relatez eu, în urma unei întâlniri care mie, la un nivel profund personal, îmi ridică ștacheta!
În 24 februarie izbucnea războiul în Ucraina, iar Dorofea, și ea „adoptată” de Alba Iulia în urmă cu 2 ani, pentru că, de loc, este din orașul Orhei, Republica Moldova, nu a mai avut nici ea pace. Adversarele ei, din echipa de polo feminin a Kievului, multe și în lotul național al Ucrainei, se aflau în raza directă de acțiune a rachetelor rusești, iar situația escalada de la o zi la alta. Trebuia să facă ceva! Cumva, trebuia să le ajute! Dar cum? Pe fete le-a întâlnit pe la competiții, cu unele schimbase numărul de telefon, a încercat să le sune, dar ce să vezi, în adăpostul antiatomic nu prea e semnal…
Cu ajutorul antrenorilor, Ovidiu și Dorin Pocol, a luat legătura cu omologii lor, de la echipa KIYANOCHKA a Kievului, și le-a transmis că Alba Iulia e pregătită să-i primească, să-i cazeze și să le asigure accesul la Bazinul Olimpic, pentru ca sportivele să-și poată continua antrenamentele, păstrând ritmul și stilul de viață cazon, cu care erau deja obișnuite.
În urmă cu doar câteva zile, 11 dintre cele 15 jucătoare ale echipei de polo a Kievului, cu vârste între 12 și 17 ani, au ajuns în Alba Iulia. Le însoțește o mamă, atât. Sunt cazate la un cămin pentru studenți din oraș, iar acesta este primul sfârșit de săptămână în care programul le permite să mai exploreze orașul. Se antrenează intensiv, în serii de câteva ore, și dimineața și seara, alături de sportivii din Alba Iulia, iar între antrenamente intră online, la școală, cu profesorii din Ucraina. În puținul timp liber rămas, fac teme, iar de ieri au început și lecțiile de limba română, pentru a se putea descurca mai ușor la noi.
În rol de gazdă, traducător, prieten, liantul dintre ele și noi, Dorofea! Mereu acolo, mereu gata să le ajute!
Faceți cunoștință cu Agata Yurieva, Anastasiia Lenska, Lilia Kravchenko, Kateryna Naumenko, Oleksandra Pogrebniak, Myroslava Chentsova, Anna Chentsova, Anastasia Veremiienko, Iryna Biletska, Yelyzaveta Chorna, Viktoriia Tymoshenko! Asemenea părinților, conaționalilor, campioanele Kievului nu renunță!
Au și un mesaj pentru antrenorii lor, Natalia Melniciuc Anatolievna și Lebedev Mikhail Eugenievich, rămași în capitala Ucrainei: „Vă amintiți când ne mustrați, sau ne făceați vreo observație, legată de polo sau de viață? Acum ne pare rău pentru toate dățile în care nu am respectat întocmai vorba voastră. Acum ne este clar tot ce încercați să ne învățați, spre binele nostru. Nu am uitat niciun cuvânt! Ne străduim să respectăm programul de antrenamente, exact așa cum ne-ați învățat. Ne întoarcem și-i batem pe toți!
În privința evoluției noastre, nu vă îngrijorați, Alexandra (portarul echipei) nu mai pierde 10 mingi, doar 8! J”
Pentru echipa adversă, cea din Harkov, cu care au făcut meci egal, iar în martie urma să se joace departajarea, dar nu s-a mai putut, nu au avut decât un mesaj de încurajare: Va fi bine!
Le e dor de casă, de familii, de prieteni și colegi! De firescul vieții lor, înainte de izbucnirea războiului, un război despre care nici nu am vrut să le întreb, nici ele nu vor să vorbească. Am avut însă curiozitatea să știu ce le lipsește aici, ce ar fi luat de acasă și nu s-a putut. Agatei îi lipsește motanul Timothey, Anastasiiei, cățelul Charlie, Lilia (în 29 martie este ziua ei de naștere!) și-ar fi luat uculelele, e la modă acest instrument muzical printre tinerii ucraineni, Iryna l-ar vrea pe Prince, pisoiul rămas în Kiev, Yelyzaveta îi duce dorul lui Djeny, cățelul familiei, iar Victoriiei îi lipsește plușul sub formă de rechin, pe care și l-a cumpărat de la Ikea.
În unanimitate, le e dor de un borș de casă! Am promis că rezolv!
Mulțumesc, Dorofea! Спасибо девочки!/Spasiba devociki!(Mulțumesc, fetelor!)
