120 de ani de la moartea unui maestru al picturii românești: Sava Henția (1848-1904)
Azi, 21 februarie, se împlinesc 120 de ani de la moartea lui Sava Henția (1848-1904), unul dintre marii maeștri ai picturii românești.
Născut la 1 februarie 1848, la Sebeşel, județul Alba, Sava Henția a fost un pictor realist, grafician, muralist şi ilustrator de carte, recunoscut mai ales pentru contribuția sa remarcabilă la arta documentară, el fiind şi un subtil desenator şi colorist. Cu toate acestea, este cunoscut mai ales ca portretist, lucrările sale consacrându-l ca maestru al acestui gen. Între 1865 şi 1870, Sava Henția a studiat la Școala de Belle Arte din București, avându-i ca profesori pe Gheorghe Tattarescu şi Theodor Aman, iar după absolvire, a beneficiat de o bursă la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts de la Paris, unde l-a avut ca îndrumător pe pictorul Alexandre Cabanel. A murit în anul 1904, la București, lăsând în urma sa o operă bogată (peste 500 de portrete, compoziții istorice, peisaje, naturi statice etc.) rezultatul unei activități artistice diverse şi susținute.
Pentru a ne forma o imagine despre cum a fost perceput Sava Heția în epocă și despre cum i-au fost apreciate talentul și opera, în cele ce urmează reproducem un necrolog apărut în 1904, la scurt timp după moartea sa, în ziarul „Gazeta Artelor. Theatru, Musică, Pictură, Sculptură, Architectură, Gimnastică, Dans etc.”, transcris de Lidia Trăușan-Matu în lucrarea „Despre pictori şi tablouri în paginile gazetelor românești din veacul al XIX-lea (1860–1900)”, vol. II, Cluj-Napoca:
„Pictorii noștri: Sava Henţia
[…]Unul dintre cei mai talentați pictori ai generațiunei mai tinere românesci, care s-a desvoltat sub Aman și Tătărescu, genial înzestratul Sava Henţia a încetat din viață la 21 februarie a. c., în vârstă de 56 ani.
Născut în Transilvania, din părinți sărmani, el a venit în Bucuresci, intrând la un zugrav de biserici ca să câștige pâinea de toate zilele. Talentul său extraordinar deșteaptă îndată atențiunea cercurilor artistice de aci și Henţia intră la Școala de Bele-Arte unde în curând obținu premiul I de bursier al Statului la Paris. Întorcându-se la Bucuresci, Henţia desfășură o activitate artistică extraordinară, se produse în toate genurile și creă, în timpul războiului româno-ruso-turc, tablouri războinice de diferite mărimi, adevărate opere de artă, dintre cari cele mai multe se găsesc în posesiunea M. S. Regelui. Henţia fu ani îndelungați profesor la Asiliul Elena Doamna, şi acest om modest, cu un cap interesant de artist, care era cu desăvârșire surd și vorbea cu mare greutate, se bucura de cea mai mare simpatie în toate cercurile în cari era cunoscut. Cu Henţia se stinge unul din cei mai însemnați representanţi ai artei românesci.
(Gazeta Artelor. Theatru, Musică, Pictură, Sculptură, Architectură, Gimnastică, Dans etc., an 1, nr. 39-40, 15-30 martie 1904, p. 9)”.
Pentru a-i cinsti memoria, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș organizează, începând cu ora 16.30, la Primăria Municipiului Sebeș, o seară muzeală dedicată marelui artist, la care vă invităm să luați parte. Evenimentul, intitulat „Sava Henția (1848-1904), un maestru transilvănean al penelului”, propune publicului, pe lângă vernisarea unei expoziții temporare, care va reuni cele mai importante lucrări din colecția Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș, cărora li se alătură un autoportret inedit de-al acestuia din colecția Cosmin și Alexandra Voișan și tablouri din patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, și două conferințe științifice.
Vă invităm să-i descoperiți opera și să vă delectați cu frumusețea lucrărilor sale!