FOTO-VIDEO: Lansarea cărții „Casa cu Pisică la fereastră”, semnată de Mioara Pop, la Festivalul Internațional de Teatru „Povești”, de la Alba Iulia
„O cafea e mai bună povestită”. Auzim foarte des această vorbă. Binecunoscuta „Cafea cu tâlc” de vineri din cadrul Festivalului Internațional de Teatru „Povești” de la Alba Iulia i-a avut invitați pe regizorul Gigi Căciuleanu și Mioara Pop, directoarea Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, care a venit cu o surpriză. „Casa cu pisică la fereastră” este prina carte scrisă de ea și lansată cu prietenii, la o cafea.
Cartea prezintă amintirile unui copil care își petrece vacanțele la bunici, la țară, împletindu-le cu imaginea familiei, surprinsă în mai multe imagini pein obiectivul aparatului fotografic. Dincolo de inocența copilului avem de-a face cu idealurile și antagonismele ce animă lumea anilor 50-60, înfățișată cu pecificul epocii.
Din filele povestirii se desprinde o nuanță delicată, în notă meditativă, a unor gânduri ce străbat timpul pentru a ne conduce, acum, în prezentul agitației digitale, într-un periplu calm al unor trăiri de odinioară, zămislite cu multă emoție, nostalgie și umor.
Cel care a vorbit despre cartea scriitoarei Mioara Pop a fost poetul și criticul literar, Aurel Pantea.
„Cartea am citit-o în manuscris, ca să zic așa. Am citit-o înainte de a fi tipărită și chiar mă uitam la copertă pentru că impresia vizuală este, de data asta, alta decât cea născută de textul pe calculator. Eu o cunosc foarte bine pe Mioara Pop, ca animator cultural, ca organizator de evenimente culturale, artistice în general care dau un entuziast al fenomenului literar în deosebire și iată de data asta mi se înfățișează într-o ipostază inedită oricum, insolită (…). Această carte, „Casa cu pisică la fereastră” este alcătuită din niște povestiri al căror cooerență e realizată de subiectul povestitor, subiectul narator. Naratorul acestor povestiri este un copil. Practic toată cartea, pe care cred că o veți citi cu plăcere, este alcătuită de confesiunile unui om matur, care se redobândește vârstei inocentă, deci vârsta copilăriei și încearcă să revadă experiențele lumii, experiențele lui prin ochii copilului de altădată (…)”, a precizat poetul Aurel Pantea.
Cât despre autoarea cărții, scriitoarea Mioara Pop a precizat: ”sunt emoționată, poate nu o să fiu atât de cooerentă ca și atunci când îi prezint pe ceilalți. Sunt emoționată pentru că sunt într-o nouă postură. Știați că îmi plac cărțile, știați că îmi plac scriitorii, mă simt bine între cărți și împreună cu scriitorii și așa cum una dintre colege mi-a spus, „ați avut curaj” să ieșiți așa în lume cu amintirile dumneavoastră. Așa este, mi-am luat inima în dinți, am ascultat de sfaturile tuturor și m-am așternut pe scris. Povestea e foarte simplă, cum cred că eu sunt un om simplu, așa este și povestea. Cartea pornește de la o întâmplare tristă și apoi pe baza unor fotografii se delurează momente pe care le destăinuie copilul (…)”.
