VIDEO: Lansarea campaniei ”1 milion pentru Unire”, în județul Alba. Strânege de semnături pentru Unirea Basarabiei cu România

Sub genericul ”1 milion pentru Unire”, Alianța pentru Centenar strânge peste 1 milion de semnături în România, Republica Moldova și diaspora pentru modificarea Constituției României, care să cuprindă o referire explicită la unirea cu Republica Moldova, garanție că înfăptuirea actului este doar o problemă de ani.

Alianța pentru Centenar propune spre adoptare un preambul în Legea fundamentală, similar celui din Constituția Germaniei, în care va fi prevăzut dreptul poporului român de a se reunifica pașnic, în concordanță cu Tratatul de la Helsinki (1975).

Reprezentanții organizațiilor unioniste, membre ale Alianței pentru Centenar, au format grupuri de inițiativă în mai multe județe din România pentru strângerea semnăturilor necesare modificării Constituției.

Preambulul propus de unioniști este următorul:

”Conștienți că fiii și nepoții noștri trebuie să se bucure de un viitor de libertate și avuție, de șansele de împlinire pe care generațiile noastre nu le-au avut, într-un sat unificat, democratic, european și prosper, hotărâți să edificăm procesul de dezvoltare și afirmare a Națiunii Române, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale pașnică, liber consimțită, fără nici un amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituție.”

Expunerea de motive pentru introducerea preambulului vizează:

”Expresia libertății, spiritul civic și democrației constituționale, milioane de români venim să arătăm ca necesar în noua Constituție revizuită și un preambul, pentru ca întotdeauna înțelegerea textului constituțional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori pe care le considerăm intrinseci și de la care nu se poate deroga, întrucât după ele se ghidează viața noastră și activitatea constituțională a statului, care trebuie să fie conformă cu aspirațiile cetățenilor, statul și guvernarea nefiind un scop, ci un mijloc pentru asigurarea drepturilor și fericirii cetățenilor.

În contextul în care constituțile moderne evidențează un pact între suveran și națiune sau între puterea legilativă și popor, este necesar ca acordul dintre guvernanți și guvernați să cuprindă un angajament de valori naționale imuabile care să reprezinte fundamentul realității constituționale a statului nostru. Angajamentul ar stabili repere pentru cetățeni în acțiunile lor și pentru instituțiile statului în materializarea interesului public.

Constituțile mai multor state ale lumii încep cu un preambul, o introducere succintă în care sunt prezentate valorile, principiile și obiectivele popoarelor, aspectele care stau la baza constituției solide ale statelor lor. Libertatea, bunăstarea și fericirea fiecărui cetățean precum și ale generațiilor viitoare sunt valori și scopuri enunțate în sinteza reprezentată de preambul, alcătuind împreună o adevărată piatră de temelie a națiunii.

Introducerea unui preambul în Constituția României, care face trimitere la năzuințele poporului român, ar veni în întâmpinarea primului articol al Legii fundamentale, în care vorbește de idealurile Revoluției din Decembrie 1989 și garantarea acestora, mai puțin cunoscute de generațiile născute după căderea Comunismului.

Revizuirea Constituției prin adăugarea unui preambul are rolul de a consolida raportul dintre stat și popor, iar afirmarea în cadrul acestuia a unor teme pentru un potențial proiect de țară, care să unească în fapte și în cauze întreaga societate, sub oblăduirea guvernanților, va veni să întărească legătura indisolubilă dintre toate părțile care compun o țară. Astfel, considerăm că acest potențial proiect nu poate fi altceva decât reîntregirea națională, act care se alinează tuturor instrumentelor internaționale în vigoare și ratificate de România, acordurile multilaterale interguvernamentale și interstatale, care se răgăsește în conformitate cu Actul Final al Conferinței de la Helsinki și cu practica internațională care statuează principiul egalității între popoare și dreptul acestora la autodeterminare, și care este de mare importanță pentru viitorul prosper al României și al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În acest sens avem un exemplu concret și accesibil care ne ghidează în demers: modelul german de reunificare.

În plus, în lumina Declarației Parlamentului României, adoptate la 27 martie 2018, în ziua Centenarului Unirii Basarabiei cu România, este reconfirmată ca legitimă dorință de Reunire a populației, pe căi democratice, liber consimțite, pentru continuarea firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române. Totodată, disoluția URSS și proclamarea independenței statelor baltice prin reluarea statului juridic și de drept internațional anterior ocupației sovietice, precum și Rezoluției Senatului Statelor Unite ale Americii nr. 148 din 1991, care arată că Guvernul American va susține eforturile de reunificare a României cu Republica Moldova, după faptele pentru limba română și liberate ale moldovenilor din stânga Prutului, încununate prin Declarația de Independență adoptată de Marea Adunare Națională din Chișinău la 27 august 1991, atribuie o forță juridică ce dublează imensa forță morală conferită de îndelungi suferințe ale poporului nostru și ale naționalităților conlocuitoare, printre care amintim deportările, torturile, înfometările, crimele împotriva umanității.

Revizuirea Constituției prin introducerea preambulului propus va întări legitimitatea acestuia și revalidarea complinită și împlinită prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1918, neînfrântă de vreo altă adunare legală.”

Inițiativa Alianței pentru Centenar a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 19 septembrie, după ce inițiativa de strângere a semnăturilor a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ al României în data de 26 iulie.

Este importantă sublinierea faptului că:

• fiecare primar unionist din România și Republica Moldova se va implica în campania de strângere de semnături – este în joc viitorul României de mâine, o țară mai mare, mai puternică;
• curentul unionist din Republica Moldova este în creștere, în România el este îmbrățișat de peste 80% din populație;
• în Republica Moldova au fost votate peste 160 de Declarații de Unire cu România de către primarii și consiliile locale, dar și de consiliile raionale;
• avem o Declarație istorică adoptată de Parlamentul României la 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, potrivit căreia dacă Republica Moldova va cere Unire, România va veni în întâmpinarea dorinței sale.