Marți, 5 martie 2019, de la ora 11.00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia a fost vernisat exponatul lunii martie: Harta orașului Alba Iulia, pe la 1919.
În colecțiile Muzeului Național al Unirii se află un număr mare de hărți moderne, dintre care, o parte însemnată prezintă orașul Alba Iulia. Se poate urmări astfel, destul de judicios, evoluția teritorială și arhitecturală a orașului, cel puțin în ultimii 150 de ani.
Dintre hărțile orașului, am selectat una, poate mai puțin cunoscută, ce înfățișează Alba Iulia pe la 1920 după Adunarea Națională de la 1 Decembrie 1918 și înainte de construcția Catedralei Încoronării (finalizată la 1922). În locul acesteia din urmă se afla, așa cum arată și harta în discuție, edificiul comandantului cetății.
Pe de altă parte, denumirea străzilor și diverselor edificii din cetate și oraș erau deja românizate: actuala stradă Mihai Viteazul din cetate primise numele de „Calea Regele Ferdinant I”; paralel cu ea se afla strada „Inocențiu Micu Clein”; mai înainte numită „Cazarma Pionierilor Franz Josef”, clădirea respectivă era identificată acum cu „Cazarma Carol I”; fost Cazarmă Mare a Infanteriei (clădirea vechiului Colegiu Bethlen) era denumită acum „Cazarma Mihai Viteazul”, iar în locul Cazarmei Artileriei și Arsenalului (pe locul vechiului palat princiar) se vorbea acum de „Cazarma Ferdinant I”. Armata română preluase, așadar, toate unitățile din cetate.
Harta ce constituie “Exponatul Lunii Martie” arată modul în care s-a “românizat” Alba Iulia, în scurtă vreme după Unirea de la 1 Decembrie 1918. Este databilă la 1919, întrucât prezintă cetatea Alba Iulia înainte de începerea lucrărilor pentru Catedrala Încoronării, inclusiv înainte de demolarea porțiunii din Bastionul și Ravelinul Sf. Mihail, unde avea să fie amenajată esplanada catedralei.
Harta este relevantă, de asemenea, pentru modul în care s-au schimbat denumirile străzilor și diverselor edificii din Alba Iulia, adoptându-se denumiri noi, românești, pentru mai toate aceste obiective.
