FOTO: Seară magică în Catedrala Romano-Catolică. Vioara marelui George Enescu a emoționat zeci de albaiulieni
Vioara Guarnieri, ce a aparținut marelui George Enescu, a răsunat, vineri, în Catedrala ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia. Zeci de albaiulieni au vibrat pe acordurile pline de emoție, ale muzicii clasice, într-o interpretare de excepție a violonistului George Croitoru și a pianistului Horia Mihail.
Vioara Guarneri, numită și “Catedrala”, și-a etalat acordurile impunătoare, într-un spectacol care a depășit deja ca faimă granițele României. Gabriel Croitoru alături de pianistul Horia Mihail, au tradus sunetul viorii lui Enescu la Alba Iulia în acorduri seducătoare și emoționante.
„Vioara Guarnieri – cunoscuta si sub numele de „Catedrala”, pentru acordurile sale impunatoare – dateaza din 1731 și poartă semnătura lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai notorii lutieri cremonezi. Această origine îi justifică valoarea, comparabila doar cu instrumentele realizate de Stradivari. Vioara a fost cumpărată de George Enescu, din fonduri proprii, marele compozitor și violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius, cumparăt în 1898 de Ministerul Instructiunii Publice, condus, pa atunci, de Spiru Haret.
După moartea lui Enescu, soția sa, Maria Cantacuzino Enescu, a donat statului român atât Palatul Cantacuzino, cât și obiectele personale care au aparținut maestrului, și care pot fi văzute la muzeul de pe Calea Victoriei. Printre acestea se numără și cele cinci instrumente cu corzi, dintre care cea mai valoroasă este vioara Guarnieri. Trei dintre cele cinci viori, au atât o valoare deosebita ca instrumente de excepție, cât și o valoare istorica, recunoscuta, și reprezintă bunuri ale patrimoniului național. În chip de omagiu simbolic, toate aceste instrumente au fost donate de către soția muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odată a cu înființarea muzeului „George Enescu”, în 1956.
De la moartea lui George Enescu, niciun alt violonist nu a mai cântat la vioara Guarnieri, aceasta fiind păstrata în condiții de siguranță, la București, până în anul 2008 când magnificul instrument, „Catedrala”, a revenit în circuitul concertistic, fiind data în folosință, pentru o perioada de trei ani, violonistului Gabriel Croitoru. Evenimentul a avut loc în urma unui concurs al Ministerului Culturii și Cultelor, organizat împreună cu Muzeul National „George Enescu”. Organizatorii au înțeles importanta valorificării Viorii Guarnieri, lasând-o să-și continue destinul nobil pentru care a fost proiectata.
Înainte de a fi intrat în cirsuitul artistic și, implicit, în posesia lui Gabriel Croitoru, vioara Guarnieri a fost reparata la Cluj, de lutierul Pavel Onoaie, care a atestat ca instrumentul nu și-a pierdut niciună din calitățile inițiale. Totodată, evaluatorul agreat de Ministerul Culturii, Cezar Marin, a estimat valoarea viorii la două milioane de dolari.
Concursul organizat pentru câștigarea viorii Guarnieri s-a adresat violoniștilor români, cu vârsta de până în 45 de ani, absolvenți ai instituțiilor de învățamânt superior de specialitate, care au putut face dovada unei importante cariere solistice naționale și internaționale. Repertoriul impus în concurs, care s-a vrut a fi un omagiu adus lui Enescu, a cuprins „Sonata a III-a pentru pian și vioara” de George Enescu, „Sonata” de C. Franck, „Sonata no. 3” de E. Ysaye, „Poemul” de E. Chausson, „Concertul pentru vioara si orchestra” de Beethoven, „Concertul pentru vioara si orchestra” de Brahms, „Concertul pentru vioara si orchestra” de Ceaikovski, „Concertul pentru vioara si orchestra” de Sibelius.
Gabriel Croitoru a fost audiat de un juriu format din: violonistul Ștefan Gheorghiu, violonistul Daniel Podlovschi, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul Horia Andreescu si Laura Manolache, directorul Muzeului „George Enescu”. El a impresionat juriul, câstigând concursul organizat la Palatul Cantacuzino, actualul sediu al Muzeului „George Enescu” din Bucuresti, cu unanimitate de voturi, si a primit spre folosinta vioara Guarnieri, în baza unui contract si a unui Regulament, pentru o perioada de trei ani.
Foto: Ionuț Văidean
