Papa Francisc a încetat din viață, luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani.
Anunțul decesului Papei Francisc, a fost anunțat de către cardinalul Kevn Ferrell, camerlengoul Vaticanului.
„La ora 7:35 (8.35 ora României, n.r.) în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale.
El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați.
Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic.”
Papa Francisc a fost prezent duminică, unde a oferit o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.
Suveranul Pontif fusese internat pe 14 februarie la Spitalul Gemelli din Roma, unde a fost diagnosticat cu dublă pneumonie.
În 2019, Papa Francisc a făcut o vizită istorică în țara noastră, la 20 de ani după cea a Papei Ioan Paul al II-lea. El a stat trei zile în România, de pe 31 mai până pe 2 iunie, și a fost la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj.
Cardinalul Jorge Mario Bergoglio, devenit Papa Francisc în 2013, s-a născut la Buenos Aires, la 17 decembrie 1936, într-o familie de origine italiană.
Deși a studiat şi a obţinut diploma de tehnician chimist, a ales apoi preoţia şi a intrat în seminarul din Villa Devoto, în 1958, urmând noviciatul în cadrul Companiei lui Isus, potrivit wikipedia.com.
A fost profesor de literatură şi psihologie la multe colegii, iar din anul 1967 până în anul 1970 a studiat teologia la Facultatea de Teologie din cadrul Colegiului „San José” din San Miguel, unde a urmat licenţa.
În 1969, el a fost sfinţit preot. Ulterior, el a fost profesor la Facultatea de Teologie şi, mai apoi, rector și paroh. În 1973 a fost ales superior provincial pentru Argentina, ocupând această funcţie 6 ani.
Pentru a-şi finaliza teza de doctorat, el a mers în 1986 în Germania, dar a fost transferat în oraşul Cordoba pentru a activa ca director spiritual şi confesor în biserica Societăţii lui Isus.
Câțiva ani mai târziu, Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires, iar apoi cardinal.
Pe 13 martie 2013, Papa Francisc a fost ales de către conclavul cardinalilor papă al Bisericii Catolice.
Timp de peste 12 ani, a reorganizat birocraţia de la Vatican, a scris patru importante documente didactice, a realizat 47 de călătorii în străinătate în peste 65 de ţări şi a canonizat peste 900 de sfinţi.
Papa Francisc este recunoscut pentru încercările sale de a aduce sobra Biserică Catolică în realitatea lumii moderne.
Printre deciziile lui majore, el le-a permis preoţilor să ofere binecuvântări cuplurilor de acelaşi sex în funcţie de fiecare caz în parte şi a numit pentru prima dată femei în funcţii de conducere la Vatican.
A organizat totodată cinci importante sinoade la Vatican ale episcopilor catolici din întreaga lume pentru a discuta subiecte precum hirotonirea femeilor şi schimbarea învăţăturilor Bisericii pe teme sexuale.
David Gibson, un cadru universitar din Statele Unite care i-a urmărit cu atenţie pontificatul, a spus că Francisc „a ajuns să fie papa indispensabil” pentru mulţi catolici. „Francisc a resetat aşteptările pentru ceea ce trebuie să fie un papă: un pastor care îi primeşte pe toţi şi nu judecă pe nimeni care este de bună credinţă”, a spus Gibson, directorul Centrului pentru religie şi cultură de la Universitatea Fordham.
Cu toate acestea, agenda papei i-a supărat pe unii catolici, printre care şi câţiva înalţi cardinali.
Aceştia l-au acuzat de diluarea învăţăturilor Bisericii pe teme precum căsătoria între persoanele de acelaşi sex, divorţ şi recăsătorie şi că s-a concentrat excesiv asupra unor subiecte politice cum ar fi schimbările climatice.
Unii supravieţuitori ai abuzurilor sexuale săvârşite de clerici au spus că ar fi trebuit să întreprindă mai multe acţiuni pentru protejarea copiilor în Biserică.
Deşi papa Francisc a creat prima comisie papală referitoare la acest subiect, grupurile de supravieţuitori au pus sub semnul întrebării eficacitatea acesteia şi i-au solicitat papei să creeze politici de „toleranţă zero”.
