Postări care ar trebui să dispară de pe Facebook și Twitter. Ce ”infectează” rețelele de socializare
Avem instrumentele cu care să ne îmbunătățim spațiile publice online, dar o să le folosim? Nu cred că există cale mai bună de a înțelege internetul decât Legile lui Balk, un set de afirmații scrise de mizantropul de serviciu de la The Awl, Alex Balk. Una dintre ele e: „Cel mai rău e să știi ce crede toată lumea despre orice.” Alta: „Dacă crezi că internetul e super nasol acum, mai stai un pic.”
A fi azi pe platformele de socializare înseamnă să trăiești valuri profunde de cinism și pesimism. Lindy West, o autoare feministă marcantă și utilizatoare activă de Twitter, și-a suspendat contul săptămâna asta și a zis că platforma a devenit inutilizabilă „pentru oricine altcineva în afară de trolli, roboți și dictatori”. Donald Trump, președintele ales al SUA, a postat luna trecută pe Twitter niște chestii despre un lider de sindicat care au dus la hărțuirea acestuia din partea unor terți și, drept urmare, i-a făcut pe unii să se întrebe serios dacă nu cumva Twitter ar trebui să-l baneze pe cel mai celebru utilizator al rețelei. Facebook-ul e plin de știri false și țepe, iar cea mai nouă utilitate a platformei, Facebook Live, a transmis recent o crimă oribilă, despre care se spune că ar fi fost motivată de ură. Aproape tot ce citești pe platformele de socializare – chiar și „cana pentru lacrimile liberalilor” promovată pe tot Twitter-ul luna trecută – e, într-un fel sau altul, o minciună.
Toate astea se suprapun pe relele de zi cu zi, care trec de obicei neobservate, pentru că ne-am obișnuit atât de mult cu ele: invectivele pline de ură, care afectează în mod special persoanele de culoare și femeile care susțin opinii în public, modul în care platformele de socializare funcționează ca niște coconi de confirmare a propriilor opinii, în care oamenii cu afinități își spun unii altora că au dreptate și că cei din tabăra opusă greșesc, inutilitatea crasă a 99,9% din tot ce se-aruncă în chenarele alea de text.
Sursa: vice.com
