În zilele de 30 şi 31 octombrie oraşul Alba Iulia va avea onoarea să primească cincisprezece «magnaţi ai istoriei cărţii» din prestigioase centre de cercetare, universităţi şi biblioteci naţionale ale unor ţări, care se vor alătura celor 35 de specialişti români reprezentând 24 de instituţii din 14 oraşe ale ţării, prezenţi la menţionată Conferinţa de Bibliologie a Universităţii 1 Decembrie 1918. Va fi mai mult decât o prezenţă academică în oraş, căci domniile lor vor susţine lucrări de specialitate ce se vor publica într-un număr special al Revistei Transilvania.
Vor fi prezenţi directori ai centrelor de cercetare CNRS/ENS, Institut d’Histoire moderne et contemporaine, Paris, rectorul universităţii École Naţionale des Chartes, Paris, şi profesori ai universităţilor Ecole Pratique des Hautes Etudes, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne Paris, Universitatea din São Paulo, Brazilia, Univerzita Konstantina Filozofa, Nitra, Slovacia, Universitatea Károly-Eszterházy, Eger, Ungaria. Deasemenea directorul general al Bibliotecii Naţionale Centrale din Roma şi al Bibliotecii Academiei Maghiare de Ştiinţe, Budapesta, directorul General adjunct al Bibliotecii Naţionale şi Universitare, Strasbourg, şi cel al Casei de Editura Éditions des Cendres, Paris.
În seara zilei de 30 octombrie la orele 18,30 oaspeţii vor participa la vernisajul expoziţiei organizate la Biblioteca Batthyaneum intitulată «Itinerariul european al cărţilor Bibliotecii Batthyaneum, prin liste, inventare şi cataloage», având drept co-organizator Primăria municipiului Alba Iulia, şi ca parteneri CNRS/ENS Ulm Paris, respectiv Universitatea 1 Decembrie 1918. De menţionat excepţională contribuţie artistică a maestrului Devis Grebu, care a executat ilustraţia şi macheta grafică a afişului acestei expoziţii.
În 31 octombrie, pe lângă susţinerea lucrărilor în Sala Senatului de la Palatul Apor vor viziona expoziţia „Cartea transilvăneana din colecţiile Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia” şi vor vizita cetatea Alba Carolina de la Alba Iulia.
Un eveniment care aduce un plus de prestigiu oraşului cu atât mai mult cu cât se vor purta şi discuţii cu înalţii invitaţi, pe marginea unor posibile colaborări în timp. Este defapt, un eveniment academic organizat peste ani în spiritul fondatorului Ignàc Batthyàny propus de a sa Societas Litteraria Assiduorum.
Alba Iulia este probabil locul ideal pentru o întâlnire de început de secol XXI: căci oraşul este chiar în sensul roman, un municipium, încărcat de propria sa istorie care începe cu Apulum-ul şi se continua în perioada medievală şi modernă. O mărturie sunt monumentele arhitectonice, în bună parte restaurate sau în curs de restaurare, precum Catedrala Catolică şi Palatul principilor, Palatul Apor, Fortificaţia de sistem Vauban, Catedrala Reîntregirii, toate purtând însemnele şi simbolul importanţei istorice avute, a rolului strategic prin fortificaţii, dar mai ales al rolului politic de capitală de principat dar şi de loc ales pentru desăvârşirea Unirii din 1918 şi de Încoronare a regilor României Mari.
Un oraş unic, care se construieşte şi se reconstruieşte fizic şi mental şi care prin îndrăzneţele proiectele derulate a devenit «Cealaltă capitala» a ţării. În acest context evenimentul academic susţinut de Primăria Municipiului Alba Iulia se înscrie perfect în demersul de valorificare a istoriei oraşului şi a imaginii acestuia, făcând parte dintr-un proiect de promovare pe termen lung, a locului şi al oamenilor care l-au marcat.
2015 este anul în care se împlinesc 300 de ani de la începerea construirii fortificaţiei Alba Carolina. Un moment în care trebuie să ne amintim că în 1719 se punea în cetate piatra de temelie a bisericii călugărilor Trinitarieni, care adăposteşte institutul fondat de episcopul conte Ignàc Batthyàny la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Din institutul sau a mai rămas doar biblioteca, întrucât observatorul astronomic se afla în prezent într-o deplorabilă stare de conservare.
După ce ani de-a rândul devenise un banal adjectiv asociat cuvântului filială, Batthyaneum-ul a devenit un nume propriu, o marcă de prestigiu a oraşului Alba Iulia şi a României, fiind cea mai veche ci şi cea mai valoroasă bibliotecă din ţară, dacă o raportăm la valorile bibliofile, arhivistice şi muzeale pe care le adăposteşte bătrâna clădire (şi care îşi revendică fără speranţe, dreptul la restaurare).
Din fericire în ultimul sfert de secol a fost revitalizata moral nu doar de Bibliotecă Naţională a României, ci şi de bibliotecile care o înconjoară, căci una dintre şansele oraşului Alba Iulia este şi aceea de a avea concentrate în spaţiul cetăţii, alte cinci biblioteci dintre care două, prin valorile de patrimoniu deţinute sunt complementare Bibliotecii Batthyaneum: biblioteca Institutului Teologic Incarnatae Sapientiae şi biblioteca Muzeului Naţional al Unirii.
Totuşi revitalizarea este conferită şi de Universitatea 1 Decembrie 1918, ea însăşi înglobând o importanţă bibliotecă. Iar în acest punct este necesar să amintim incomensurabilul rol al celor care au decis prima strategie universitară prin introducerea bibliologiei că disciplina de studiu, alături de ştiinţele auxiliare ale istoriei. Demersul lor a permis într-o primă etapă formarea specialiştilor în domeniul istoriei cărţii şi a tiparului românesc şi european, iar în a doua, prin şcoală doctorala, formarea cercetătorilor preocupaţi de valorificarea ştiinţifică a cărţilor şi a bibliotecilor. Este mai puţin cazul altor centre universitare care au abordat doar aspectele tehnice ale biblioteconomiei.
Specialiştii formaţi la Alba Iulia au rămas într-un raport de colaborare permanentă cu oraşul, atât prin manifestările ştiinţifice organizate cât şi prin publicaţiile tipărite, majoritatea înscrise în excepţionale proiecte internaţionale. În acest context se înscrie şi cea de-a IX Conferinţa de Bibliologie organizată de Catedră de Istorie, Arheologie şi Muzeologie, în cadrul Proiectului Cartea românească veche în Imperiul Habsburgic (1691-1830). Recuperarea unei identităţi culturale ce are anul acesta ca partener Biblioteca Batthyaneum. Conferinţa va avea în acest an două secţiuni, Patrimoniul de carte veche, respectiv Liste, inventare şi cataloage de bibliotecă, secolele XIV-XXI.
Revenind la Institutul lui Batthyàny gândit prin testament că o fundaţie ştiinţifică, care să valorifice bunurile şi să permită accesul liber al cercetătorilor în observator şi în bibliotecă, se impune reluarea abordării ştiinţifice, că singura cale de integrare a valorilor deţinute într-un circuit naţional şi european.
Din fericire Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a dezvoltat un program european prin găzduirea unor stagii de formare, colocvii, conferinţe, prezentări de carte şi expoziţii pe care le-a organizat sau la care a participat ca invitat alături de alţi invitaţi de prestigiu din diferite ţări. Organizarea unor astfel de evenimente au fost posibile şi prin susţinerea de către Primăria oraşului cu logistică şi finanţarea unor deplasări. Inclusiv în proiectul început în acest an la Paris, s-a continuat la Strasbourg şi în alte mari biblioteci europene, care se va încheia la sfârşitul lunii octombrie, la Alba Iulia. Participanţii au încercat să actualizeze întrebări legate de raţiunile politice, religioase sau morale care au stat la baza constituirii bibliotecilor şi să stabilească locul ocupat în prezent de biblioteci atât că spaţii de conservare cât şi de centre de formare şi de valorificare ştiinţifică.
De precizat că sunt mai puţin să de loc cunoscute evenimentele Bibliotecii Batthyaneum, de aceea le vom puncta doar pe cele mai importante din acest an: în perioada 19 ianuarie-13 februarie 2015 s-a derulat al doilea stagiu de formare la care a participat o studentă a prestigioasei École Naţionale des Chartes, facultatea de Arhivistica şi Paleografie, din Sorbonne Paris, ambele înscrise într-un proiect semnat de Bibliotecă Naţională a României cu universitatea respectivă, dar susţinute şi de Primăria oraşului Alba Iulia. În martie, s-a lansat al treilea volum din reînnoită serie Batthyaneum, prin cartea “Biblioteca Batthyaneum la sfârşitul secolului al XIXlea. Cartea-catalog a lui Varjú Elemér, adnotata şi comentată”. În luna mai Biblioteca Batthyaneum a fost reprezentată în colocviul internaţional de carte de la Strasbourg alături de biblioteci din Paris, Basel, Madrid, Roma, Atena, Salamanca, Budapesta, Strasbourg, Mulhouse, Limoges, iar în septembrie a realizat în colaborare cu Universitatea Babes-Bolyai din Cluj o zi de studiu pentru specialişti în paleografie şi textologie medievală din 17 ţări şi trei continente.
