FOTO: Concluziile dezbaterilor reuniunii universităților membre ale Consorțiului „Universitaria”, la Alba Iulia

În aceste zile, la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a avut loc întâlnirea periodică a universităților membre ale Consorțiului „Universitaria”, respectiv Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara.

Reprezentanții Consorțiului au hotărât ca această Reuniune să aibă loc la Universitatea „1 Decembrie 1918”, între 13 – 15 noiembrie, cu acest prilej aflându-se la Alba Iulia rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. dr. Marilen Pirtea,rectorul Academiei de Studii Economice din București, prof. dr. Pavel Năstase, rectorul Universitatii din Bucuresti, prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, prof. dr. Vasile Ișan și întregul staff al universităților membre. Conform programului, dezbaterile s-au desfășurat pe șase paneluri distincte.

În urma discuțiile care au avut loc, sesizând modalități de a face ca învățământul românesc să funcționeze la parametrii optimi, sau la parametrii mai buni decât cei actuali, s-a ajuns la următoarele concluzii, prezentate de rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop:

• Alocarea a minim 6% din PIB pe educație, așa cum prevede legea;
• Restructurarea finanțării publice a învățământului superior, în sensul echilibrării criteriilor sociale și trecerea de la studentul echivalent unitar, la finanțarea ciclurilor universitare de licență și masterat prin intermediul granturilor de studii;
• Finanțarea cercetării științifice din universități cu minim 1% din PIB și adaptarea statutului personalului de cercetare – dezvoltare la cel al cadrelor didactice;
• Publicarea anuală a unui raport în care să fie prezentată situația totală a finanțării instituționale, fundamentată și detaliată;
• Clasificarea pe categorii a instituțiilor de învățământ superior din România și finanțarea în funcție de aceste categorii;
• Necesitatea dezvoltării unor programe de licență cu dublă specializare și revizuirea listei programelor de licență pentru reducerea numărului de specializări la nivel licență;
• Internaționalizarea curiculei și introducerea de noi programe de studiu cu predare în limba engleză și adaptarea legislației pentru a se putea realiza programe comune de studiu;
• Modificarea și simplificarea procedurilor privind angajarea, asocierea și invitarea personalului didactic și monitorizarea angajabilității pe durată determinată a personalului didactic și de cercetare;
• Limitele autonomiei universitare să fie stabilite numai prin lege;
• Stabilirea unor criterii care să țină cont de instituțiile de interes național, grădinile botanice, parcurile dendrologice și alte tipuri de instituții de acest gen aflate în administrarea universităților.

Potrivit rectorului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, cea mai acută problemă cu care se confruntă universitățiile de stat este subfinanțarea învățământului superior românesc.

„Dacă după 2008 – 2009 când am avut un maxim de finanțare întâlnit în România, noi am scăzut foarte mult și finanțarea pe student este mult redusă. Din cauza acestui lucru ne lovim de activități greu de trecut”, a precizat Ioan Aurel Pop.

De asemenea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, a completat spunând că, în România este necesară o repartiție uniformă la nivelul învățământului superior, pe locurile finanțate.

„Multe universități au locuri cu taxă și aceste locuri sunt ocupate, ducând la o subocupare a locurilor finanțate de la bugetul de stat în alte domenii de educație. Pe lângă subfinațare este și o proastă repartizare sau corelare între domeniile care se finanțează în universități cu locuri de la bugetul de stat și gradul de solicitare sau atractivitatea unor domenii din punct de vedere al viitorilor studenți. Nu mai vorbesc de corelarea care nu există între solicitarea în ceea ce privește piața muncii și facultățile care produc abosolvenți în raportare cu aceste locuri de muncă”, a spus Marilen Pirtea.