FOTO: MAGIA TOAMNEI este titlul unui nou studiu și a expoziției de artă fotografică marca Centrul de Cultură „Augustin Bena”
MAGIA TOAMNEI este titlul unui nou studiu și a expoziției de artă fotografică marca Centrul de Cultură ,,Augustin Bena”. Expoziția este amplasată în spațiul expozițional urban al instituției, situat în Alba Iulia, strada Mihai Viteazul nr. 2, și poate fi vizionată în perioada 06 – 30 septembrie 2019.
MAGIA TOAMNEI…
Viticultura a fost o ocupaţie de bază a locuitorilor din zona Târnavelor, încă din cele mai vechi timpuri, vinul fiind principala sursă de venit a locuitorilor din Crăciunel, Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă.
Producerea şi vânzarea vinului au adus locuitorilor din zona Târnavelor prosperitate în toate timpurile, cele mai cultivate soiuri fiind: Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Muscat Otonel, Pinot Gris, Traminer, majoritatea viilor fiind plantate pe dealuri.
Anual, pentru întreţinerea viei erau necesare mai multe lucrări.
Primăvara, în martie, via se dezgropa, se cărăzuia, adică se împlântau parii, se curăţa şi se hăituia (se cercuia). Începând din luna mai, se executa prima sapă mai adâncă, uneori cu hârleţul. Până la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie, via se săpa de trei ori, iar la ultima săpătură se grebla, ca să se cunoască dacă cineva a intrat în vie. Peste vară, începând de la sfârşitul lunii mai, via se stropea de circa 3-4 ori, în funcţie de anotimp, cu „zeamă bordeleză”, care conţinea apă, sulfat de cupru şi var.
Din mai şi până în iulie, via se plivea şi se lega de două ori. Acum se selectau lemnele de rod pentru anul viitor şi se înlăturau lăstarii crescuţi în plus faţă de cei cu rod. În august, via se cionta, ca să se maturizeze până toamna.
Culesul viilor avea loc toamna, nu mai repede de 15 octombrie, dată care era hotărâtă de către primar şi de către principalii posesori de vie şi se comunica în sat cu doba. Acum, ca urmare a modificărilor climei, cauzate de încălzirea globală, culesul viilor începe mai repede, în luna septembrie. Lumea satului participa la cules în grupuri mari, ajutându-se reciproc. Pentru cules se utilizau coşuri împletite din nuiele şi diferite vase de lemn: bot, doniţă, ciubăr, cadă.
Botul, cada, ciuberele şi doniţele erau confecţionate din doage din lemn de brad şi erau cumpărate de la târguri. Butoaiele şi buţile se confecţionau din doage de stejar. Butoaiele aveau, în general, capacitate mai mică de 5, 10, 15, 20 dal (ferii), iar buţile, de la 40 până la 100 dal şi chiar mai mari. Acestea se comandau la butnari.
De obicei, la cules participau toţi membrii familiei: femeile, copiii şi bătrânii culegeau strugurii de pe viţă, iar bărbaţii cărau strugurii cu botul, cu ciuberele, îi măcinau şi îi goleau în cadă. Storsul strugurilor era responsabilitatea bărbaţilor. Strugurii măcinaţi erau bătuţi cu „bătălăul” (o bâtă de lemn prevăzută cu un capăt mai lat), iar mustul din cadă curgea în şiroadă (un ciubăr care avea un orificiu situat în partea de jos). Trevele din cadă erau puse în teasc şi erau strânse.
Mustul rezultat se turna în butoaie care se spălau cu trei-patru zile înainte de cules, se opăreau şi se clăteau cu apă rece, apoi erau dezinfectate cu pucioasă. Mustul era lăsat să fermenteze, până se limpezea, după care, din luna februarie, se trăgea de pe drojdie şi se punea în vase curate considerându-se bun de băut.
Vinul se păstra în pivniţe, întotdeauna în vase pline, se decanta în fiecare an pentru a se recupera drojdia produsă la a doua fermentaţie. Se păstra tot timpul închis în butoaie şi nu se umbla la el fără motiv întemeiat, mai ales în lunile călduroase de vară ca „să nu se oţetească”. Primăvara, în luna februarie, din trevele fermentate şi drojdie de vin se făcea jinarsul (ţuica).
După cules urma dezlegatul, tăierea cercurilor, îngropatul lemnelor de rod cu paie vechi, ca să nu îngheţe în iernile geroase.
– Foto: Vasile Sârb
– Text: Marinela Baba și conf. univ. dr. Georgeta Orian
– Mulțumiri speciale comunității din Biia (Comuna Șona) și Companiei JIDVEI, pentru sprijinul acordat în realizarea ședinței foto.
