Declanşarea unui cutremur ne surprinde întotdeauna. De aceea, mişcările seismice au efecte psihologice negative asupra oamenilor, obişnuiţi să considere Pământul ca un suport sigur. În acele momente, când totul în jur se zguduie violent, cad obiecte, trosnesc pereţii şi se prăbuşesc clădiri, oamenii sunt cuprinşi de o spaimă cumplită, după care îşi revin cu greu.
În ultima perioadă, pe teritoriul României, s-au înregistrat mai multe cutremure de magnitudine redusă sau moderată. Aceste evenimente au devenit ”subiecte de top” în mass-media şi astel au fost transmise către populaţie informaţii discordante cu privire la măsurile şi modul de comportare cu prilejul unui astfel de eveniment.
În acest context, Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a demarat o campanie naţională de informare preventivă, al cărui obiectiv principal este conştientizarea, informarea şi pregătirea populaţiei pentru a reacţiona corect în situaţia producerii unui cutremur.
Sigur că subiectul sperie pe toată lumea, însă demersul nostru este unul normal raportat la existenţa acestui tip de risc a cărui manifestare poate afecta o zonă întinsă a ţării. Trebuie să înţelegem că un astfel de eveniment nu va putea fi prevenit, iar consecinţele lui, mai mult sau mai puţin grave, cu mai multe sau mai puţine victime, depind în bună măsură de modul în care fiecare dintre noi înţelegem să ne pregătim şi să ne comportăm corect într-o astfel de situaţie.
Cutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa terestră. Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii seismelor, pe lângă vulcanism şi alte prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea, au loc cutremurele de pământ. Energia care se eliberează brusc generează unde care se propagă radial în toate direcţiile ajungând şi la suprafaţa pământului. Aceste unde se propagă cu diferite viteze, în funcţie de caracteristicile geologice ale mediului. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se numeşte focar sau hipocentru, iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului.
Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure:
- superficiale – hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 0 şi 5 km de la suprafaţa pământului;
- crustale sau normale – hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 5 şi 30 km de la suprafaţa pământului, ajungând până la 60 km în zona Vrancea;
- intermediare – hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 60-70 km şi 100-220 km de la suprafaţa pământului, specifice numai zonei Vrancea. Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea. Potrivit cercetărilor specialiştilor, seismele intermediare din Vrancea nu cauzează pagube materiale clădirilor construite în ultimii ani (excepţie fac clădirile deja avariate ori care sunt vulnerabile în vreun fel), decât în situaţia unor magnitudini de peste 7 Richter.
Severitatea unui cutremur este caracterizată de daunele pe care acesta le provoacă şi de modul şi forţa cu care acesta se manifestă.
Intensitatea seismică descrie efectele destructive pe care un cutremur le are asupra construcţiilor, modificările de la suprafaţa liberă a terenului şi impactul asupra comportamentului oamenilor.
Magnitudinea seismică măsoara energia eliberată în focar în momentul declanşării cutremurului.
Cutremure semnificative produse în România în ultima sută de ani, în zona Vrancea au fost: în anul 1940 cutremur de magnitudine 7,7 Richter, în anul 1977 magnitudinea 7,4 –iar ultimul- în anul 2004 cu magnitudinea de 6,0 pe scara Richter.
Inspecția de Prevenire a ISU Alba
