Fotografie

Rechinul conflictelor

      Endre Ernő Friedmann ( 1913 – 1956 ) și-a dorit să ajungă scriitor, însă destinul a făcut ca acesta să fie nevoit să lucreze ca și fotograf în Berlin. Nu știu dacă a fost mâna destinului, dar momentul în care a acceptat job-ul de fotograf a reprezentat un nou început pentru el, care avea să-i marcheze întreaga viața.

    Robert Capa reprezenta porecla fotografului pe care o folosea pentru a-şi semna fotografiile. Cápa în limba maghiară înseamnă „rechin”. Pe tot parcursul vieții sale nu a ratat nici un conflict major chiar dacă acesta se întampla în Spania, China, Japonia ori cel de-al Doilea Război Mondial precum și Războiul din Indochina.

    Capa și-a dezvoltat o afinitate pentru artă, iar dramatismul deflagrațiilor mondiale se regasea surprins pe peliculă. În 1933 forțat de împrejurări și amenințat de nazism acesta decide să se mute în Franța, unde va lucra ca și fotograf independent.

    Aflat in New York, Capa este surprins de începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul a reprezentat pentru el un bun prilej de afirmare. Dupa mai multe misiuni de documentare a războiului din Europa, momentul care avea să-l facă cunoscut a fost ziua debarcării aliaților în Normandia. Plaja de 80 km a fost împarțita în mai multe sectoare, două fiind atribuite americanilor, unde se afla și Capa.

   Folosind două aparate Contax II fotograful însoțește trupele americane în 6 iulie 1944. În primele două ore ale debarcării el realizează zece fotografii cu aparatele Contax II și două obiective de 50mm. Prinși în lupte sau împiedicați de vreme, ceilalți fotografi prezenți nu au reușit să surprindă acele evenimente, care erau transmise live la radio, Capa fiind singurul care a surpins cu adevărat imagini, care au descris debarcările din acea zi.

   Cele trei role de film au fost trimise la LIFE, un laborator pentru care fotograful era corespondent. Duși de val și cuprinși de dorința exclusivității, tehnicienii s-au grabit să developeze negativele. Dennis Banks, abia angajat ca și tehnician a stricat mare parte din fotografii. Acesta a uitat ușa de la camera de uscare închisă, lucru care a făcut ca emulsia să se topească. Majoritatea cadrelor au fost compromise, astfel din 106 fotografii doar 11 au putut fi utilizate.

  Ca să ascundă greșeala tehnicianului în data de 19 iunie 1944, când au fost publicate fotografiile, neclaritatea acestora a fost pusă pe seama emoților fotografului la momentul realizării. Robert Capa a respins aceasta scuză însă autobiografia lui poarta numele „Slightly Out of Focus”.

  După o viața întreagă petrecută în preajma conflictelor, fotograful moare cu aparatul de fotografiat în mână, călcând pe o mină antipersonal la data de 25 mai 1954.

 Capa reprezintă pentru mine, personal un exemplu de devotament și pasiune pentru munca depusă, chiar dacă pasiunea pentru fotografie în cele din urmă l-a costat viața.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă recomandăm și

Back to top button