Adevăr sau Mit în Cardiologie și ORL. Interviu cu medici din echipa Clinicii PREVENT – pol de excelență medicală în județ!

Clinica Prevent pune la dispoziția pacienților dotări de ultimă generație și o echipă medicală care practică medicina integrată. Am stat de vorbă cu dr. Ioana Ciucă și dr. Ioana Avram, medici primari cardiologi, și cu dr. Sebastian Vulcu, medic primar ORL, din cadrul Clinicii Prevent, despre cele mai mari greșeli pe care le fac pacienții, despre miturile care pun în pericol sănătatea și despre provocarea de a adopta un stil de viață preventiv.

I. Introducere & Focus pe Prevenție (Mitul „Nu mă doare, nu-i grav”)

Urbea Mea: Numele clinicii este „Prevent”. Se spune că prevenția este cel mai ieftin tratament, dar cel mai des refuzat de pacienți. De ce este atât de dificil pentru români să accepte un comportament preventiv?

Dr. Ioana Ciucă: Problema majoră este că pacientul modern este obișnuit să trateze boala, nu să o prevină. El caută o soluție rapidă, o pilulă magică. Prevenția, deși costă mult mai puțin decât tratarea unei complicații (un infarct, o intervenție chirurgicală ORL), necesită disciplină pe termen lung – în alimentație, somn, mișcare – și aceasta rămâne, emoțional și comportamental, cel mai greu de acceptat. Preferăm să intervenim mai târziu, dar ajungem să plătim mult mai mult.

Urbea Mea: Totuși, tensiunea arterială și colesterolul mare apar la vârste tot mai tinere. Care sunt, pe scurt, cei doi-trei factori de risc din stilul de viață modern care ne fac hipertensivi la 30-40 de ani?

Dr. Ioana Ciucă: Stresul cronic, alimentația bazată pe produse ultra-procesate și lipsa somnului de calitate. Acestea nu sunt doar „mofturi”, ci factori biologici care ne pun sistemul cardiovascular sub presiune constantă. Nu ne mai permitem să tratăm prevenția ca pe un lux, ci ca pe o necesitate.

Dr. Ioana Avram: Cred că 35% din populația României e hipertensivă. Nici nu mai împărțim pe categorii de vârstă — sunt foarte mulți. Tensiunea arterială și colesterolul mărit – cei doi mari precursori ai infarctului miocardic și ai accidentului vascular cerebral. Majoritatea pacienților, înainte să facă infarct sau AVC, au cel puțin acești doi factori de risc, de multe ori asociați și cu fumatul. Fumat + colesterol + hipertensiune = „treimea” care duce la infarct și AVC. Problema rămâne rezistența la schimbare. Nu suntem dispuși să renunțăm la excesul de sare, alimentele ultra procesate, la vicii, nu putem evita mâncatul haotic și nici stresul, într-o lume în care, să muncești 12-14 ore pe zi a intrat aproape in cotidian.

„Colesterol mărit + hipertensiune + fumat = treimea fatală!”

Dr. Ioana Ciucă

Urbea Mea: Vin tineri pentru prevenție?

Dr. Ioana Avram: Da, din ce în ce mai mulți. Vin să își facă analize, să întrebe, să verifice dacă sunt bine. Chiar dacă nu descoperim nimic grav, informația rămâne. La un moment dat, se întorc și încep să ia prevenția în serios. În alte țări, prevenția este organizată la nivel de stat. În Japonia, de exemplu, screeningul pentru cancerul de colon se face sistematic. În Australia, vaccinarea anti-HPV și controalele regulate au dus aproape la eradicarea cancerului de col uterin. Cumva, trăim cele mai bune vremuri din istorie. Asta e adevărul. Speranța de viață nu a fost niciodată atât de mare: în România e 73 de ani. Dar asta se datorează medicinii, tot mai avansate, a posibilităților de tratament, în realitate, ne îmbolnăvim mai repede, chiar dacă trăim mai mult. Asta ar trebui să fie cel mai mare semnal de alarmă, vis a vis de adoptarea comportamentului preventiv.

Urbea Mea:  Ce înseamnă prevenția în sfera ORL?

Dr. Sebastian Vulcu: Când vorbim despre prevenție, trebuie avută în vedere și expunerea profesională. Există câteva categorii care ar trebui să-și facă  periodic consult ORL. Suflători, cei din industria lemnului, cei care lucrează cu substanțe chimice — acide sau bazice. Apoi profesioniștii vocali: cântăreți, angajați în call-center, dascăli, preoți. Mulți fac disfonie — răgușeală — prin abuz vocal și nu știu să își dozeze vocea. Au nevoie de evaluări periodice ale laringelui și corzilor vocale, altfel pot ajunge în situația în care nu își mai pot folosi vocea profesional. Prevenția înseamnă control înainte de apariția simptomelor, mai ales la cei expuși.

De exemplu, expunerea la zgomot de nivelul unei mașini de spălat în stoarcere, 7 ore pe zi, minimum 10 ani, afectează nervii auditivi. Cei care lucrează în fabrici zgomotoase sau în construcții nu folosesc protecție auditivă — poate doar 5% folosesc. De aceea, la 50 de ani deja apar probleme. La noi se pot face mulaje pentru protecție auditivă, personalizate exact pe urechea pacientului. Și o audiogramă anuală — obligatorie pentru monitorizare.

Urbea Mea: Despre fumat, nimic?

Dr. Sebastian Vulcu: Dacă discutăm de pacientul fumător, trebuie să spunem că incidența cea mai mare a formațiunilor tumorale de faringe și laringe este influențată de fumat și de virusul HPV.

De altfel, HPV este responsabil nu doar pentru cancerul de col uterin la femei, ci și pentru majoritatea cancerelor laringiene la bărbați.

II. Cardiologie: Demontarea Miturilor și Clarificarea Urgențelor

Urbea Mea: Un mit periculos, foarte răspândit, este că medicamentele pentru colesterol (statinele) „atacă ficatul”. Care este adevărul și de ce nu ar trebui să ne sperie acest tratament, mai ales că au apărut terapii inovative?

Dr. Ioana Ciucă: Este un mit care face mult rău. Adevărul este că statinele sunt cele mai studiate și eficiente medicamente pentru scăderea riscului cardiovascular. Există, într-adevăr, un risc minor de creștere a transaminazelor, dar acesta este monitorizat. Riscul de a face un infarct sau un AVC netratând colesterolul este incomparabil mai mare decât riscul de a avea o mică problemă hepatică tranzitorie. În ghidurile europene și americane nici măcar nu se recomandă protecție hepatică de rutină. Vorbim de dozele pentru hipercolesterolemie fără afectare de organ-țintă (accident vascular sau infarct miocardic). Se începe cu doze mici de statină, sub monitorizarea probelor hepatice la o lună. Dacă faci hepatocitoliză (creșterea probelor hepatice) de la statină, protecția nu te ajută. „Protecția hepatică” nu are nicio legătură: poți să iei câte protecții vrei — ori faci reacție, ori nu faci.

Urbea Mea: Dar dependență?

Dr. Ioana Avram: Nu. Medicamentele pentru tensiune sau colesterol nu dau dependență. Ele funcționează atât timp cât sunt administrate. Dacă le oprești, valorile revin la cele inițiale. Atât. Ele doar scad tensiunea sau colesterolul atât timp cât le iei. Nu le iei → valorile revin la nivelul inițial. Cea mai simplă probă: dacă nu există sevraj, atunci nu există nici dependență.

Urbea Mea: Pacienții spun: „Mănânc sărat, dar beau multă apă și e în regulă, că elimin”. Este adevărat sau apa nu face decât să crească și mai mult tensiunea la o persoană predispusă?

Dr. Ioana Avram: Această combinație este una dintre cele mai frecvente greșeli. Consumul excesiv de sare reține apă în corp, crescând volumul sanguin și, implicit, tensiunea arterială. Simpla hidratare nu anulează efectul nociv al sării, ba chiar poate supra-solicita inima.

Urbea Mea: Cum rămâne cu alcoolul? Există credința că excesele ocazionale nu pun probleme, dat fiind că în restul timpului nu consumăm deloc.

Dr. Ioana Avram: Un pahar de vin pe zi, maxim, este considerat acceptabil pentru persoanele fără contraindicații. Problema este că mulți nu se opresc la un pahar sau beau mult într-o singură zi pe săptămână, ceea ce se numește binge drinking. Studiile arată că acest comportament este asociat cu risc crescut de cardiomiopatie alcoolică, ciroză și alte afecțiuni, chiar dacă în restul săptămânii nu se consumă alcool.

Urbea Mea: E adevărat că un infarct se simte mereu ca și cum „te calcă elefantul” pe piept? Sau sunt cazuri, mai ales la diabetici, în care durerea lipsește?

Dr. Ioana Avram: Durerea toracică intensă este simptomul clasic, dar este esențial să știm că infarctul poate fi „silențios”. La pacienții diabetici sau la vârstnici, simptomele pot fi atipice: o simplă jenă în piept, o durere în spate, greață sau o senzație de lipsă de aer. Orice disconfort toracic care apare la efort și dispare la repaus trebuie investigat imediat.

Urbea Mea: Ați menționat că aparatura din clinică este astăzi complet nouă, cu softuri updatate. Ce ne oferă în plus un Holter EKG pe 12 canale, de exemplu, față de cele mai simple?

Dr. Ioana Ciucă: Dotările noastre, inclusiv ecografele și holterele, sunt de ultimă generație. Un Holter EKG pe 12 canale ne oferă o informație mult mai detaliată și precisă a activității electrice a inimii, pe 24 sau 48 de ore, comparativ cu unul pe 3 canale. Acest lucru este vital în detectarea tulburărilor de ritm (aritmiilor) care sunt subtile. La noi se fac consultații inclusiv pe partea de aritmologie. Chiar și din Cluj, avem colegi care își trimit pacienți din Alba Iulia sau împrejurimi la noi, pentru holter, ca să nu-i mai pună pe drumuri până la ei— tocmai pentru că avem aparatura de top. Eu am zile în care citesc 5–6 holtere, doar eu. Dar pacientului, când îi recomand un holter, nu trebuie niciodată să-l reprogramez și să-i zic: „Hai mâine, azi nu avem holtere disponibile.” Dacă eu sau colegii recomandăm un holter, în aceeași zi putem să-l punem.

Urbea Mea: Care este relația clinicii cu Casa de Asigurări de Sănătate?

Dr. Ioana Avram: Una foarte bună, avem contract, doar eu consult, pe lună, circa 250 de pacienți care vin cu bilet de trimitere și pentru care sunt decontate o parte dintre proceduri. Fetele de la recepție știu exact câte locuri mai sunt, programează din timp, unii oameni își rezervă deja pentru luna următoare. Alții vin pentru prevenție secundară (după infarct, după stent), trebuie urmăriți anual. Urgențele nu le refuzăm. Uneori pacienții trebuie să aștepte, dar îi vedem la scurt timp după ce au venit.

III. ORL: Mituri, Adevăr și Tehnologie de Vârf

Urbea Mea: Să trecem la ORL. Un mit clasic este că „o răceală netratată se transformă în sinuzită” și că antibioticul vindecă tot în ORL. Care este adevărul?

Dr. Sebastian Vulcu: Unul dintre cele mai frecvente este acela că „răceala netratată se transformă în sinuzită”. Greșit! La răceală, 90% dintre cazuri sunt virale și trec singure în 5–7 zile, cu tratament suport. „Sinuzita” — cum se numea înainte — se referă de fapt la rinita cronică sau rinosinuzita cronică, care are cauze inflamatorii, nu de la „o răceală insuficient tratată”. Antibioticul este necesar în doar o proporție foarte mică a cazurilor ORL. Majoritatea problemelor sunt virale, alergice sau inflamatorii. În foarte multe cazuri durerea de ureche nici măcar nu e de la ureche — e de la măsea, de la articulația temporo-mandibulară sau de la gât. Pacientul vine convins că are otită, iar urechea e perfect sănătoasă. Trebuie investigată cauza reală, nu tratată urechea „din reflex”

Urbea Mea: Mulți pacienți sunt dependenți de picăturile de nas. De ce este periculos să le folosim în exces și ce înseamnă „sevrajul” nazal?

Dr. Sebastian Vulcu: Da! Picăturile de desfundat nasul pot face chiar rău. Oamenii vin cu flacoane întregi folosite zilnic, timp de luni de zile. Aceste picături trebuie folosite maximum 7 zile, altfel dau dependență și provoacă rinita medicamentoasă, care e mult mai gravă decât simpla congestie inițială. Unii pacienți vin și îmi spun: „Dacă nu picur, nu pot respira. ”Da — pentru că mucoasa s-a obișnuit cu substanța vasoconstrictoare. E ca o „sevrajare” a nasului. Nu poate sta fără drog!

Urbea Mea: Dar alergiile? Trec sau nu de la sine, odată cu eliminarea factorului alergen?

Dr. Sebastian Vulcu: Cornetele nazale sunt singurele structuri din nas care pot reacționa la expunerea la fum de țigară, foc de lemne, parfumuri puternice. În caz de alergie — pacientul alergic, cel care suflă mereu nasul — cauza nu e una infecțioasă, una virală, ci una inflamatorie. Așadar… un pacient alergic, toată viața lui, ar putea rezolva problema cu reducerea cornetelor cu radiofrecvență. Dar e o diferență între pacientul alergic și cel non-alergic cu aceeași problemă. La pacientul alergic, în principiu, problema poate recidiva. Se spune că are nevoie de 4–6 intervenții de-a lungul vieții. La pacientul non-alergic, de obicei, o intervenție rezolvă problema și nu mai are acuze. E o procedură minim invazivă, în anestezie locală, durează 5–10 minute. Iar recuperarea e simplă. Fără efort fizic și fără să-și sufle nasul 7 zile. Atât. În rest, poate face orice.

Urbea Mea: De multe ori, pacienții ajung târziu la dumneavoastră. Ce aduce nou aparatura vestibulară ultra-performantă pe care urmează să o achiziționați și de ce este vitală pentru pacienții cu amețeli cronice?

Dr. Sebastian Vulcu: Ați punctat bine: pacienții vin după ani de zile de suferință, cu nas înfundat, țiuit în urechi sau amețeli, obișnuindu-se cu boala. În ceea ce privește amețelile, noua aparatură vestibulară pe care o vom achiziționa este de nivel european și ne va permite un diagnostic diferențial foarte precis. În plus, vom dezvolta și partea de reabilitare vestibulară – adică protocoale clare de exerciții specifice de care pacienții cronici au nevoie pentru a-și recupera echilibrul.

Urbea Mea: Care este avantajul major pentru un pacient cronic (cu probleme de somn, amețeli sau oboseală) că găsește în aceeași clinică, la Prevent, neurolog, psiholog și specialist ORL?

Dr. Sebastian Vulcu: Abordarea integrată este cheia. Patologiile ORL se leagă des de alte specialități. De exemplu, amețelile pot fi de cauză ORL sau neurologică, tulburările de voce pot avea o puternică componentă emoțională și necesită psiholog. Rinita cronică se poate suprapune cu alergologia. În alte părți, pacienții sunt plimbați. Aici, discutăm ca o echipă, iar pacientul primește un plan de tratament coerent, bazat pe investigații făcute sub același acoperiș. Asta înseamnă, de fapt, Prevent: eficiență în timp real și la nivel înalt. Pe partea de audiologie, la fel: puține clinici au atât partea de diagnostic, cât și cea de terapie asigurate. Dacă vorbim de protezare auditivă, se poate face tot în cadrul clinicii. În alte clinici sau chiar la spitalul de stat, trebuie colaborări externe. La noi nu — putem face totul aici. Aici, în județ, categoric nu există altă clinică cu acest nivel de dotare.

Iar în ceea ce privește aparatura: avem în dotare endoscoape rigide și flexibile, top of the line. Și sunt puține clinicile care dispun de cele din urmă, pentru acreditare, DSP impune modelele rigide, ori noi avem și flexibile, ceea ce este rar, dar pentru diagnosticul diferențial, este esențial! Sfera ORL este foarte complexă și necesită aparatură bună pentru diagnostic corect.

IV. Concluzie și Mesajul Final

Urbea Mea: Dacă ar fi să lăsați un singur mesaj cititorilor: care ar fi cel mai important lucru pe care îl pot face azi pentru sănătatea lor cardiovasculară și ORL?

Dr. Ioana Avram: Vă invit să urmați modelul țărilor unde prevenția este politică de stat – să nu așteptați să fiți chemați, ci să vă prezentați singuri la control. Veniți să întrebați, să verificați, nu doar să tratați. Informația rămâne și veți începe să luați sănătatea în serios.

Dr. Sebastian Vulcu: Nu vă obișnuiți cu suferința. Dacă aveți nasul înfundat cronic, amețeli sau sforăiți, nu vă amăgiți că „așa e viața”. O vizită la medic este primul pas pentru a îmbunătăți dramatic calitatea vieții! De multe ori, cu o intervenție minim invazivă, rezultatele se simt imediat și pleci alt om.

Dr. Ioana Ciucă: Prevenția înseamnă să faci un efort: să mănânci sănătos, să faci sport, să renunți la fumat, să nu consumi alcool în exces etc. Indiferent de decizia ta, noi suntem pregătiți. Am investit în aparatură de ultimă oră pentru ca diagnosticul să fie rapid și sigur. Iar dacă adoptați comportamentul preventiv, controlul pe care noi vă recomandăm să-l transformați în rutine, va veni doar cu vești bune! Vă așteptăm să ne vizitați – nu așteptați să doară!