Deocamdată, Athena Pallas, zeița înțelepciunii, o veghează de pe noul logo
*Tablouri, dantele, statuete, monede, minerale, cochilii, ba chiar și mumia unei păsări Ibis, veche de peste 2.600 de ani, printre curiozitățile din această bibliotecă, unică prin natura colecțiilor sale.
Duminică, 31 iulie, a fost ziua Bibliotecii Batthyaneum, mai precis a institutului Batthyanian, care a împlinit 224 de ani! După cum bine am observat cu toții, instituția a devenit tot mai accesibilă publicului, tot mai vizibilă și prezentă în viața noastră culturală, mai întâi prin intermediul evenimentelor organizate periodic, apoi prin cel al rețelelor de socializare, unde, sistematic, apare câte o comoară ce face parte din patrimoniul acestei biblioteci, unice la nivelul țării noastre prin universalitatea colecțiilor sale.
În spatele ușilor acestui edificiu se ascund așadar și alte obiecte decât celebrele manuscrise vechi sau incunabule! Până mai ieri, Biblioteca Batthyaneum era asociată în mentalul colectiv exclusiv cu Aula Magna și Codex Aureus, iar majoritatea nu am avut nici cea mai mică idee despre nenumăratele obiecte de artă, decorative și nu numai, care completează fondul de carte. Le-am descoperit prin intermediul fotografiilor și informațiilor puse public la dispoziție de către responsabilii bibliotecii, iar inițiativa i-a aparținut lui Cristian Mladin, care repetă cu răbdare, oricărui interlocutor care îi atribuie titulatura de manager ori director, că el este doar șef birou, și unul vremelnic.
*Tablouri, dantele, statuete, monede, minerale, cochilii, ba chiar și mumia unei păsări Ibis, veche de peste 2.600 de ani, printre curiozitățile din această bibliotecă, unică prin natura colecțiilor sale
Dantele și tablouri, statuete, minerale (peste 3.000), monede (peste 2.000), cochilii, ba chiar și mumia unei păsări (Ibis), veche de peste 2.600 de ani, sunt doar câteva dintre curiozitățile, dacă vreți, aflate în patrimoniul acestei biblioteci, majoritatea făcând parte din fondul inițial al celebrului episcop. Despre unele am mai citit, altele fac obiectul unor studii publicate prin reviste de specialitate, dar cei mai mulți dintre noi am aflat de existența lor pe pagina de Facebook a Bibliotecii Batthyaneum sau de pe pagina de Instagram (@batthyaneumlibrary), create cu scopul de a face mai vizibilă această instituție publică de mare importanță națională și internațională.
„Mumia de Ibis pe care Biblioteca o deține, veche de peste 2600 de ani, alături de alte artefacte exotice. În practicile vechilor egipteni, mumificarea nu era dedicată doar faraonilor, membrilor familiei regale sau aristocraților, ci și animalelor sacre. Astfel, dintre animalele pe care egiptenii le mumificau făcea parte și pasărea Ibis.
Între anii 650 și 250 a. Chr., egiptenii au sacrificat și mumificat milioane de păsări Ibis, dedicate zeului Thoth, zeul artelor, al scrisului, al magiei și înțelepciunii.
În Egiptul antic, se credea că sufletul uman există în trei părți după moarte. Acestea erau Ka, Ba și Akh.
Ka era copia de apoi a sufletului, Akh simboliza umanitatea sufletului rămasă după judecata de apoi, iar Ba, adesea înfățișat ca un ibis, simboliza călătoria între lumi, între viață și moarte.
Astfel, am putea spune că Thoth era «bibliotecarul» lui Osiris, motiv pentru care și-a câștigat pentru totdeauna un loc de cinste în împărăția zeităților egiptene.”
„Așa cum spunea în testamentul său episcopul, alături de colecțiile inițiale de nummarias (monede), conchylia (cochilii), exista și colecția de minerale (mineralis). Aceasta este una dintre cele mai bine documentate colecții inițiale, existând și un manuscris în germană de secol XVIII care le împarte pe categorii. De la cristale, lemn pietrificat, cuarțuri, opaluri, calcite, pirite, sulfite și până la minereuri aurifere, auripigmente și realgare, colecția cuprinde nenumărate exemplare. Cu siguranță, unele dintre ele fac parte din minele din Roșia Montană.
Lumi apuse strălucesc încă la suprafață, straturile lumii noastre se înghesuie încă în soliditatea lor.”
„Acoperind perioada greacă elenistică, romană republicană, imperială, evul mediu timpuriu, apoi perioada modernă, și zone exotice, precum orientul mijlociu, colecția numismatică a Bibliotecii este extrem de valoroasă, cu peste 2000 de exemplare. În secolul XVIII, colecțiile de monede erau considerate obligatorii printre biblioteci, căci monedele erau considerate documente scrise. Iluminismul este perioada în care numismatica își consolidează fundamentele științifice. Părinții fondatori ai numismaticii greco-romane, de pildă, sunt toți contemporani cu Ignatius de Batthyán (1741-1798), dintre ei, Domenico Sestini (1750–1832) și Joseph Hilarius Eckhel (1737–1798). Ca reper, colecția numismatică, spre exemplu, din British Museum a luat naștere tot în secolul al XVIII-lea.”
În aceeași idee a vizibilității, de puțin timp, Biblioteca Batthyaneum are și un logo de identitate, o premieră absolută! Despre necesitatea, importanța și procesul prin care a trecut, de la idee la materializare, l-am întrebat pe același Cristian Mladin.
Urbea Mea: De ce avea nevoie Biblioteca Batthyaneum de un logo, cine l-a realizat și cu ce costuri?
Cristian Mladin: Aflată în subordinea Bibliotecii Naționale a României, Filiala Biblioteca Batthyaneum este o instituție publică de mare importanță națională și internațională, veche de peste 220 de ani. Biblioteca avea nevoie de o identitate vizuală proprie pentru vizibilitatea acesteia în comunitate, în evenimentele sale culturale și în relație cu alte instituții (similare). Prestigiul ei impunea și o abordare în această direcție, mai ales că elementele vizuale din interiorul bibliotecii sunt puternice și cunoscute, în mare parte, de multă lume.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție ca Biblioteca Batthyaneum să rămână definitiv în proprietatea Statului Român și în administrarea Bibliotecii Naționale a României, ne-a încurajat să conturăm o imagine mai clară a acestei instituții și să-i consolidăm prezența și prestigiul în peisajul cultural românesc, cel puțin!
Acest logo va fi utilizat pentru comunicările externe și interne, în relația cu instituțiile de profil, pentru afișe, evenimente culturale, pliante de prezentare, cărți de vizită, rețele de socializare etc.
Urbea Mea: – Care este simbolistica acestui logo?
Cristian Mladin: Subiectul emblemei este inspirat de pictura din sala mare a instituției, numită Aula Magna, cel mai reprezentativ spațiu al Bibliotecii Batthyaneum. Athena Pallas domină spațiul, ținând în mâna dreaptă o suliță și în mâna stângă un scut cu blazonul familiei Episcopului Ignatius de Batthyán.
Motivul Athenei apare atât în gravurile lui Antonius Mártonfi – primul director al institutului batthyanian – din lucrarea Initia Astronomica, în care se descrie fondarea Observatorului astronomic, cât și în picturile prezente în sala Observatorului. În sigla propusă, Athena Pallas este reprezentată într-o manieră stilizată, cu linii modulate și detalii tipice personajului mitologic, în speță sulița, platoșa, coiful cu pene, toga drapată. Forma aleasă pentru a înscrie silueta Athenei Pallas este cercul, pentru o încadrare simetrică a figurii zeiței împreună cu numele instituției.
Nuanța de roșu aleasă pentru sigla instituției apare în pictura din interiorul Aulei Magna. Roșul este culoarea nobleței Episcopului, a vechimii familiei sale, dar mai ales a moștenirii lăsate de acesta posterității. Pigmentul utilizat pentru obținerea acestei culori era rar, astfel încât putea fi utilizat în cantități limitate, obținerea culorii în sine era un privilegiu. Legătura culorii cu ideea de elită este fundamentală. Nonculorile negru și gri sunt prezente pentru a accentua forma siglei și pentru contrast.
Urbea Mea: Cine a realizat logo-ul, și cât a costat?
Cristian Mladin: Logoul Bibliotecii Batthyaneum, primul pentru această instituție, a fost realizat de Ioana Mladin. Ioana este arhitect și designer grafic, are experiență cu identități de imagine pentru câteva branduri, și a făcut această muncă în primul rând pentru că era nevoie, ca un mare susținător al bibliotecii! Este un proiect de care sunt tare fericit și mă bucur că am avut cu cine să-l realizez în această formă, este un exemplu constructiv și creativ de a face „împreună” ceva pentru o instituție extraordinară!
Logo-ul este o donație. Făcut exact ca la carte, procesul creativ a inclus toate etapele tipice acestui gen de proiect, de la un brief al clientului, la cercetare legată de imagistica și sursele de inspirație potrivite pentru imaginea finală.
Ne-am dorit o imagine emblematică, ceva ce să reprezinte Biblioteca Batthyaneum și acum, și peste treizeci de ani, ceva ce nu se schimbă. Pictura cu Athena Pallas din interiorul Aulei Magna a servit drept model pentru o trasare stilizată cu linii minimale. Este încadrată într-un medalion rotund care accentuează caracterul atemporal al identității batthyaniene. În plus, Athena ca zeiță a înțelepciunii (singurul zeu născut direct din mintea lui Zeus!) este paradigmatică pentru tot ce înseamnă cultură, civilizație, elită. Ea încă patronează simbolic clădirile multor instituții muzeale și de artă din Europa, unele construite chiar în secolul al XVIII-lea.
După ce a fost gata prima versiune a logoului, acesta a trecut prin mâinile Consiliului de Administrație al Bibliotecii Naționale a României. Singurele observații au fost legate de textul care trebuia să apară obligatoriu în jurul medalionului cu Athena Pallas. Finalmente, a fost aprobat de către Consiliu, prezidat de Directorul general al Bibliotecii Naționale a României, domnul profesor universitar dr. Adrian Cioroianu.
Ar mai fi de adăugat și faptul că tot design-ul afișelor și al meshurilor realizate în ultimii 2 ani pentru Biblioteca Batthyaneum, pentru evenimentele sale, a fost conceput de Ioana Mladin (încă o dată mulțumesc și aici donatorilor excepționali care au finanțat printarea efectivă, punerea „în scenă” a designului, dar și instituțiilor publice locale care s-au implicat cu interes: Primăria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Prefectura Alba, Muzeul Unirii din Alba Iulia, Institutul Național al Patrimoniului).
Urbea Mea: – Ce alte proiecte de a face vizibilă Biblioteca Batthyaneum mai aveți în plan?
Cristian Mladin: Trendul pe care l-am început, mai exact, acela de a realiza anual evenimente importante (Noaptea muzeelor, Ziua Porților Deschise etc) sper să fie susținut în continuare de conducerea Bibliotecii Naționale a României, de instituțiile publice locale și de donatorii privați din Alba Iulia. Până la urmă, avem cu toții de câștigat cultural și spiritual de pe urma acestor evenimente. Mai mult, m-aș bucura ca percepția publicului să se convertească ușor spre a recunoaște că Biblioteca Batthyaneum este o instituție eminamente deschisă, nu închisă. Evident, procedurile de acces, care par unora greoaie, trebuie să fie păstrate, de dragul patrimoniului pe care ne dorim să-l prezervăm cât mai mult. Cum am mai spus și altă dată, să nu uităm că vorbim de o bibliotecă documentară, nu de un muzeu. Iar împlinirea acestei deschideri nu se va putea realiza decât odată cu începerea restaurării Observatorului astronomic și a bibliotecii în întregul ei.
Proiectele majore rămân, în continuare, cele legate de digitalizarea patrimoniului și restaurarea bibliotecii. Ambele necesită timp și implicarea tuturor.
Apropo de percepția publicului, sunt oameni din Alba Iulia care nu au auzit niciodată de bibliotecă, oricât de surprinzător ar părea. Pentru unii, chiar și pronunția numelui creează probleme. În acest sens, la sugestia unor prieteni arhitecți, ne gândim să folosim cumva „donjonul” din spatele bibliotecii. Ca să fiu mai precis, vorbesc de un turn construit de comuniști ca anexă la centrala de căldură pe păcură. Cred că e mai vizibil decât biblioteca, dintr-un anumit punct de vedere (la propriu!). Iar ideea cea mai realizabilă ar fi pictarea turnului în cauză de mâna unui artist, având scrise pe el chiar cuvintele „Biblioteca Batthyaniana”, într-un stil „post-carolingian”, ca să spun așa, adică folosind un font reinterpretat, colorat și vizibil de la depărtare. O asemenea intervenție artistică s-ar putea înscrie în seria de picturi murale pe care le vedem deja prezente în oraș, spre satisfacția noastră, a tuturor. Mai mult, ea ar fi o intervenție pe o construcție comunistă care nu are nimic de-a face cu biblioteca, nu este de patrimoniu. Căci în cazul unei restaurări complexe a întregii biblioteci, cel mai probabil turnul ar urma să fie dărâmat.
