O experienţă care înseamnă peste 25 de ani de fotografie! Timp în care am învăţat, am încercat să fiu printre cei mai buni, am lucrat pentru diferite reviste, ziare sau agenţi de publicitate – unde calitatea şi seriozitate sunt pe primul plan!.
Am participat la multe, multe, multe evenimente ca fotograf şi am recunocut întotdeauna că sunt fotografi mai buni ca mine, dar mă îngrozesc când văd că mulţi “clienţi” au parte de batjocură!
Fotografi – pozari – pozaci…
Cred că un fotograf care se respectă este cel care nu se laudă şi nu umple zidurile cu afişe din care lumea să înţeleagă cât de unic – mare şi genial este acesta. El ar trebui să lase fotografia să vorbească! Eventual…clienţii! De bine …sau de rău! Cred că un fotograf bun este discret şi nu se grăbeşte să “arunce” fotografiile de pe unde a fost să îşi facă meseria! Cred că altcineva ar trebui să facă asta.. dar câte bordeie atâtea…
Pozarul … O specie care pare să se simtă bine în eterna şi crunta tranziţie din România. Era existent şi “înainte”. Dar nu îndrăznea să îşi spună “meseriaş”…”fotograf”…şi cu atât mai puţin “maestru”. Astăzi dai de de pozar peste tot! La TV, în ziare. De obicei are atârnat de gât un aparat cu mult mai deştept decât el! Este cel care la o “negociere-prezentare” cu un eventual client îl poţi recunoaşte foarte uşor: Este plin de vervă, de talent, de strălucire… Nimeni şi nimic nu-l întrece, nimeni nu are “oferta” sa atât de minunată şi mai ales “ex-cep-ţi-o-na-lă!”! Clienţii? Majoritatea se păcălesc şi acceptă! Una li se promite şi cu totul alta primesc! Am văzut aşa ceva peste tot. Inclusiv pe la târguri – expoziţii sau pe internet! Ca să nu mai spunem despre jefuirea clienţilor care sunt «uşuraţi» de bani grei de cine ştie ce mari maeştri care o mare “calitate”: sunt buni e gură! Fotografiile… deloc!
Pozacul….Desigur mai sunt şi “pozacii”! Un pozac este omul care are sute de “evenimente” anual! Câte 4 sau 5 pe săptămână! Pozacul face de toate! La preţ miiiic! Mic de tot! El este “meseriaşul” care face şi poze dar şi filmează! În acelaşi timp! Sau pentru că tot este criză, şi piaţa a fost invadată de «oameni-buni-la-tot-şi-toate» , pozacul este Cel Care Fotografiază – Filmează – Prestează! Orice! Este genul care “poate” şi este “capabil” să servească la mese, să asigure muzica! Şi toate acestea în timp ce dansează – cu mirii – pe ring! Şi, ce este mai frumos… Totul, absolut totul la «preţuri promoţionale!» Dar la ce calitate? Pe nunta – botezul – evenimentul – aniversarea cui!? Ştiu prea bine cazuri în care mirii plâng şi astăzi…. Ce este şi mai grav este faptul că pozacii au rămas “pe piaţă”, sunt “bine” şi chiar le merge bine!
Un sfat pentru oricine are nevoie de un fotograf…
Alegerea echipei care se va ocupa de fotografierea şi filmarea evenimentului trebuie făcută cu mare atenţie şi în funcţie de raportul calitate – preţ, implicarea, dăruirea şi pasiunea echipei respective pentru acest tip de evenimente.
Din experienţă recomand ca echipa foto să fie formată din doi fotografi pentru ca evenimentul să fie regăsit, cu adevărat, în viitoarele fotografii cu imagini atât tradiţionale cât şi din genul fotojurnalistic şi artistic!
De ce o echipă de doi fotografi şi nu unul? La o nuntă?!
Fotograf – asistent
Fotograful – asistent trebuie şi este obligat să facă diferenţa între fotografiile realizate în cadrul unui eveniment de orice natură ar fi acesta: sportiv, artistic sau chiar (şi mai ales) a unei nunţi. Un singur fotograf trebuie să surprindă atât cadrele obligatorii (poze de grup, momentele cheie din cadrul evenimentului – nunţii). Asistentul trebuie să urmărească şi să surprindă: cadre cu mirii dar şi cu invitaţii, să fotografieze micile detalii (mărturii, flori, arhitectura sălii, locaţia şi toate câte mai sunt necesare). O abordare posibilă şi obligatorie! Oricâtă bună-voinţă şi priecere ar avea un fotograf…acesta nu poate să fie în două locuri şi cu atât mai puţin să fotografieze în acelaşi timp atât wide (cadru larg) cât şi tele (apropiere); iar totul să fie cât mai bine realizat!
Prezenţa unui al doilea fotograf poate şi trebuie să asigure obligatoriu abordarea evenimentului în genul fotojurnalistic:
– surprinderea diverselor momente din cadrul evenimentului, fără intervenţia fotografului, obţinându-se astfel imagi şi cadre spontane. Prezenţa celui de-al doile fotograf trebuie şi poate să asigure şi abordări de tip tradiţional dar mai ales artistic.
– tradiţional – presupune regizarea de către fotograf a majorităţii cadrelor realizate, fotografiile fiind considerate ca având un aspect formal-clasic. Sunt obţinute cadrele pe care le considerăm clasice, de grup, dar şi toate momentele importante ale nunţii – care încep dis de dimineaţă, cu îmbrăcatul mirelului şi, seara, continuă cu dansul mirilor, momentul tortului, furatul miresei etc.
– artistic – cadre care ofera posibilitatea fotografului să se exprime mai mult din punct de vedere artistic decât în cadrul fotografiei tradiţionale. Acest tip de fotograf are menirea nu numai de a a-şi dubla partenerul (inclusiv să acopere alte unghiuri de fotografiere, alte persoane – grupuri dar mai ales trebuie să aibă şi imagini care să tindă spre un album de artă!
sursă:andreitudorfotograf.wordpress.com
