Publicitate Paște fericit vă urează Gabriel Pleșa!
Interviuri

(INTERVIU) Despre arta decorativă! Albaiulianul Andrei Pinter ne-a împărtășit câteva secrete

Fiecare dintre noi tânjește după un strop de culoare, mai ales în acestă perioadă. În urmă cu câteva zile l-am cunoscut pe Andrei Pinter, un albaiulian talentat care a adus zâmbetul pe buze multor persoane prin creațiile sale. Tocmai de aceea, vă invit să îl cunoașteți și voi și să îl descoperiți în următorul interviu.

URBEA MEA: Andrei, povestește-mi despre tine și pasiunea pe care o ai pentru artă.

Andrei Pinter: Lucrurile sunt foarte simple. Am 29 de ani, sunt născut și crescut în Albă Iulia. Pasiunea pentru o artă a început în urma cu mai bine de doisprezece ani într-o perioada în care eram în tranziție intre 2 școli, Liceul de arte și Colegiul Tehnic Alexandru Domșa.

URBEA MEA: De ce arta decorativă și nu altă ramură? E complicat să însușești acest domeniu?

Andrei Pinter: Arta decorativă pentru că de la început, din tinerețe, cu asta am pornit, asta m-a prins și îmi place ceea ce fac. Deși am activat în alte domenii de-a lungul anilor și am deținut diferite bussines-uri, în final drumurile tot la domeniul artistic și pictura m-au adus iar cât timp sunt sănătos, asta am să fac.

URBEA MEA: Care sunt cele mai dificile momente cu care se confruntă un artist decorative în procesul de lucru?

Andrei Pinter: Persoanele cu care trebuie sa lucreze și să colaboreze. Toată lumea știe că cel mai dificil e să lucrezi cu oamenii, iar unul dintre lucrurile cele mai dificile e să ajungi pe aceeași lungime de undă și să-i faci să vadă rezultatul final înainte de a se începe lucrul, fie că e vorba de un obiect decorat, un perete pictat sau un tablou, ori alt tip de decorațiune. Un alt moment dificil pentru artist e momentul în care în mijlocul lucrării sau la sfârșit, clientul dorește să modifice sau să schimbe totul pentru că le-a venit o altă idee.

URBEA MEA: Ce calități trebuie să dețină o persoană pentru a active în acest domeniu?

Andrei Pinter: În primul rând imaginație, ceea ce mie îmi lipsește! Apoi răbdare, atitudine și stare pozitivă când lucrează. O zi proastă în viața de zi cu zi, dacă trebuie lucrat și tu ai alte gânduri negative ori distragere la vreo problemă, asta se va reflecta în ceea ce faci. Cel puțin la mine unul se reflectă și prefer să nu pun mâna pe nimic când sunt într-o stare negativă pentru ca e nevoie de foarte multă atenție și concentrare când pictezi. În plus, cine dă același randament maxim când lucrează când e distras de gânduri sau o situație negativă din viața personală?

URBEA MEA: Din punctual tău de vedere, cum este promovată la noi în țară arta?

Andrei Pinter: Românul n-are educația și inclinația asta cum o au europenii spre artă și frumos, numai ce-am ieșit din comunism, ochii noștri și atenția au fost îndreptate spre alte lucruri care ne consumau în acea perioadă, n-am avut noi românii timp să ne dăm cu părerea despre frumos. Arta la noi în țara și de la noi din țară e apreciată tot mai mult de cei din străinătate decât de români.

URBEA MEA:Cât este de greu pentru artiști să își vândă lucrările?

Andrei Pinter: Depinde de ce fel de artist ești. Eu nu sunt artist care creează de la zero, care face tablouri și are colecție de tablouri acasă pe pereți, ori expoziții cu vânzare, eu lucrez doar pe comandă și la cerere. Dacă aș fi artist care creează arta de la zero, asta probabil ar ține de publicul la care prind lucrările mele și stilul pe care l-aș avea. Spre exemplu Adrian Ghenie care în ultimii ani a vândut tablouri de milioane de euro și are un stil aparte, dar „Ancuța din Hopârta ” (exemplu fictiv), care face tablouri extraordinar de frumoase cum nu s-au mai prea văzut și rămâi uimit de ce iasă din mâinile ei, nu vinde pentru că nu a prins publicul care trebuie sau momentul și împrejurarea potrivită pentru a se lansa cu ceea ce face.

URBEA MEA: Spune-mi în ce condiții și unde îți desfășori tu activitatea?

Andrei Pinter: Activitatea mi-o desfășor la atelier sau pe teren oriunde sunt chemat, în țara sau străinătate, dacă e vorba de o pictură pe perete sau deplasare în afara județului.

URBEA MEA: Este posibil să faci o profesie din asta care să aducă profit?

Andrei Pinter: Este posibil atâta timp cât îți dai interesul sa te expui, să știe lumea că exiști și că faci asta. Eu nu pot cumpăra covrigi de la tine dacă nu știu că îi vinzi, nu? Dar din artă da, se poate trăi și face profit, acum cât profit, asta depinde de tine.

URBEA MEA: De ce este nevoie pentru a deveni un artist de succes?

Andrei Pinter: De ce este nevoie? experiență în domeniu în primul rând. Cu cât ai mai multă experiență, cu atât reușești și știi să creezi mai multe lucruri, dacă ești bun ești căutat, dacă nu, nu. Asta înseamnă sute și mii de ore de muncă, schițe, desene, picturi, pentru a da maximul din tine și documentarea continuă la ce e nou și ce se cere, învățăm cât trăim, iar asta înseamnă tot odată să te și perfecționezi.

URBEA MEA: Care a fost cea mai mare provocare pentru tine în acest domeniu?

Andrei Pinter: Cea mai mare provocare a fost o pictură pe perete. Chiar atunci la început când mă apucasem de pictat, o lucrare în care nu aveam nici experiența și nici ideea cum o voi realiza și dacă o voi duce la bun sfârșit. M-am băgat cu capul în ceva în care n-aveam nici o siguranța că voi ieși și dacă voi îndeplini și voi duce misiunea la bun sfârșit, cum va arăta rezultatul final. Dar după un timp mi-am dat seama că acesta e farmecul și asta am ajuns să caut și în permanență caut provocările de genul, care mă depășesc și scot din mine tot ceea ce mai bun și atunci se vede cu adevărat ce știu. Asta mă dezvoltă cel mai mult.

URBEA MEA: Există o lucrare la care ții în mod deosebit?

Andrei Pinter: Am învățat să mă detașez. Aveam la început două, trei preferate dar la toate țin. Sunt mândru că unele tablouri cerute de clienți sau picturi pe pereți, atât de bine iasă încât îmi vine sa le păstrez, chiar dacă sunt portretele a unor persoane pe care nu le cunosc. De multe ori îmi vine sa iau acasă peretele pictat

URBEA MEA: Luând în calcul experiența ta, este vreun sfat pe care dorești să îl oferi tinerilor artiști?

Andrei Pinter: Da! Pentru mine a fost greu acum câțiva ani când eram la început pentru ca era puțină lume care făcea asta și a trebuit sa descopăr totul din mers și din experiența proprie, dar acum ai spre ce să te orientezi, de unde să te informezi și de unde să descoperi tehnici. Cel mai important este exercițiul și să se expună cu ceea ce fac, dacă vor sa vândă și să trăiască din asta.

URBEA MEA: Cum crezi tu că va evolua picture la noi în țară?

Andrei Pinter: Sincer sa fiu nu am idee. Nu știu cum aș putea sa răspund la întrebarea aceasta.

URBEA MEA: Povestește-mi despre experiențele tale de-a lungul timpului.

Andrei Pinter: Experiențe au fost multe, atât plăcute cât și neplăcute, de la țeapă și până la neplata lucrării. Adică scos afară cu forța din încăpere la lucru gata și fără sa văd niciun ban, când nu aveam o firma și nu puteam face factură. Dar am aterizat într-un sat cu peste 8000 de persoane de etnie romă, nu mai știu exact ce religie, oameni foarte harnici și faini, lângă Brașov. Am văzut cu ochii mei cum au ridicat și finalizat o biserică în câteva zile. Am contribuit la decorarea unui spital de kinetoterapie pentru copii cu dizabilități, și anume a Sanatoriului balnear Techirghiol care parcă a fost declarat nr. 1 în Europa atunci la scurt timp după ce am finalizat picturile. De menționat sunt și cele 38 de tablouri cu poze nud pentru un singur client, plus câte și mai câte. Când lucrezi cu oamenii trăiești fel și fel de experiențe.

URBEA MEA: Care sunt artiștii care ți-au marcat parcursul creativ?

Andrei Pinter: De la noi din țara stimez foarte mult trei, patru persoane pe care le urmăresc. Mă inspiră și au o experiența în pictura foarte mare. Irimia Viorel, un domn genial cu caracter foarte frumos pe care fără sa știe îl numesc „mentorul” meu pentru ca mi-a dat foarte multe sfaturi de-a lungul timpului, ori de câte ori am cerut părerea. Un cuplu super simpatic și foarte de treabă de la Arad, Sabin și Cătălina Chintoan, domnul Tizu Costică, un om care face niște peisaje incredibile. La artiști străini aș putea spune Marco Grasii, un artist italian care face picturi hyper-realistice pe pânze de mari dimensiuni plus alții pe care ii urmăresc. Ma inspir de la ce există și ce trăim în prezent.

URBEA MEA: Cum arată o zi din viața ta ca artist?

Andrei Pinter: O zi din viața mea arată ca și a unei persoane casnice care lucrează de acasă. Lucrez ori de acasă, ori la atelier, ori în orice alt loc. Atâta timp cât am spațiu să-mi pun șevaletul și pânzele eu pot să-mi fac treaba. Când este mult de muncă, sunt și câte 16 ore de lucru încontinuu pe zi, când e muncă de teren și trebuie o lucrare finalizată rapid, sunt două, trei ore de somn pe noapte și restul în picioare cu multe cafele și energizant pe scări sau schele. Când este constant și lejer lucrez ca o persoana cu program normal și când nu este de lucru, fluierăm în degete că n-avem ce face. La mine nu este volum de lucru constant, dar cel mai mare și plăcut avantaj e ca pot să-mi organizez timpul și să mă rup de la lucru când vreau. Asta e avantajul când lucrezi pentru tine,  dar desigur, atâta cât muncești, atât și ai. Dacă tragi chiulul singur îți iei de la gură, pentru că nu lucrează altcineva pentru tine. 

URBEA MEA: Să vorbim despre procesul de creație al unei lucrări. Ai o rețetă anume pe care o urmezi?

Andrei Pinter: Pai sunt niște etape pe care le urmează fiecare om care e artist. Vorbesc despre schițat, umplut, detaliat, tușuri finale, detalii finale și rezultatul când e vorba de tablouri. Dacă e vorba de o pictura pe perete și este spațiu, mai întâi se face o videoproiecție dacă exista deja modelul dorit ca sa își facă persoana respectiva o idee despre cum va arăta pe perete, dacă trebuie ceva mai complex, facem simulare pe calculator pe care o prezint clientului. Dar ingredientul cel mai important este RĂBDAREA! Un lucru ca să iasă frumos și să arate bine, după părerea mea, necesita cel puțin 18, 22 de ore de muncă, la un program normal de job asta înseamnă 2 3 zile de lucru. Cu cât mai mult se insistă pe tablou și se lucrează la el, cu atât mai bine iasă și poate fi perfecționat.

URBEA MEA: Cum sau când îți dai seama că ai epuizat tot ceea ce ai avut de spus într-o lucrare?

Andrei Pinter: Unii probabil își pot da seama când termină, iar pentru ei un tablou când e finalizat, e finalizat, nu mai au ce să-i facă. Mie personal dacă îmi aduci un tablou făcut acum 2 săptămâni sau 3 ani, ori acum 2 zile văd să-i fac ceva în plus, să modific ceva, să-l aduc spre mai bine. Dacă ar fi după mine n-aș termina un tablou în 10 ani, constant aș face ceva la el și l-aș îmbunătăți. Asta e valabil pentru mine, pentru alții probabil nu.

URBEA MEA: Un mesaj pentru cititorii www.urbeamea.ro și a revistei Urbea Mea.

Andrei Pinter: Oricând în viața voastră e bine venit un strop de culoare, iar eu dacă vreți, vă pot face viața mai roz, la propriu. Hai că glumeam! Ca să aflați mai multe și sa vedeți în detaliu ce fac, vă aștept pe pagina mea de facebook Arta Decorativa Pinter Andrei, pe instagram Andrei Pinter sau pe profil de facebook Andrei Pinter și pe whatsapp.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă recomandăm și

Back to top button